Prima pagină » Știri » Legea insolvenței persoanelor fizice intră în vigoare mai devreme

Legea insolvenței persoanelor fizice intră în vigoare mai devreme

Cristi Citre

Publicat: 05.10.2016, 08:38 Actualizat: 31.10.2016, 14:29

Legea insolvenței persoanelor fizice intră în vigoare mai devreme

Deputații au adoptat, cu 198 de voturi pentru și niciunul împotrivă, devansarea termenului de intrare în vigoare a legii privind insolvența persoanelor fizice pentru 31 octombrie 2016, respingând astfel ordonanța de urgență care prevedea intrarea în vigoare a legii la 31 decembrie 2016.

Legea 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice a fost adoptată pe 20 mai 2015, dar Guvernul a amânat, prin ordonanță de urgență, intrarea acesteia în vigoare până la finalul acestui an.

Parlamentarii nu au fost însă de acord cu această amânare și au respins ordonanța de urgență, prevăzând printe-un amendament intrarea în vigoare a legii la data de 31 octombrie 2016.

Niciun deputat prezent marți la ședința de vot final nu a votat împotriva devansării intrării în vigoare a actului normativ.

Guvernul a decis, în decembrie 2015, amânarea cu un an, până pe 31 decembrie 2016, a intrării în vigoare a legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Motivul invocat a fost că până în prezent nu s-a făcut niciunul dintre pașii prevăzuți de actul normativ pentru a putea fi pus în practică.

SPORT David Popovici a vorbit despre mentalitatea care l-a împins spre performanță. „Refuzam ideea că cineva poate fi mai bun decât mine”

22:03

FLASH NEWS O familie a fost salvată după ce a plutit 16 ore pe un jet ski în largul Thailandei

21:55

În proiect se arată că românii care au datorii sau credite și rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare și coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună credință, de situația în care, sufocați de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitate de plată.

Scopul actului normativ este de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fără activități antreprenoriale, aflate în insolvență, prin intermediul rambursării datoriilor în baza unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori.

„Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanță, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-și respecte angajamentele de la momentul contractării creditului”, se arată în proiect.

Debitorul va fi considerat în imposibilitate de a-și achita datoriile la scadență dacă este incapabil să își achite două sau mai multe datorii, față de doi sau mai mulți creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora. În această situație, va avea dreptul să depună o cerere de „insolvență” și o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor.

Instanța nu va putea refuza deschiderea procedurii de insolvență exclusiv în temeiul faptului că debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile procedurii, costurile urmând astfel să fie suportate de către stat.

În ultimii doi ani, inclusiv în scrisoarea de intenție convenită cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană în primăvara acestui an, Guvernul s-a angajat că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată o legislație privind falimentul personal și nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi „subminată” disciplina de plată a ratelor la credite.

„Deoarece menținerea disciplinei de creditare printre debitori contribuie semnificativ la consolidarea stabilității financiare, vom face toate eforturile să evităm adoptarea inițiativelor legislative privind insolvența personală, care creează un hazard moral și sunt deschise spre abuzuri la scară largă de către debitori, ceea ce ar submina disciplina de creditare”, se angaja constant Guvernul.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță London Economics pentru Comisia Europeană, contractat în 2011 și finalizat anul trecut, România este una dintre puținele țări europene unde nu există o legislație privind insolvența persoanelor fizice, care nu beneficiază de nicio formă de protecție în fața creditorilor odată ce ajung în situația de a nu-și mai putea onora obligațiile financiare.

Deși FMI neagă că s-ar fi implicat în această dezbatere, raportul London Economics amintește că în scrisorile atașate acordului se menționează că guvernul va continua consultările cu FMI și Comisia Europeană înainte de a introduce măsuri precum cele prezente în proiectul privind legea insolvenței personale, care ar putea crește indisciplina în rândul debitorilor.

Banca Națională, care s-a opus de asemenea inițiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar și posibilitatea ca băncile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, să ceară mai multe garanții pentru credite și să restricționeze accesul la finanțare.US Commercial Service, agenție a guvernului SUA, notează că numărul insuficient de judecători și avocați specializați în proceduri de faliment îngreunează procesul judiciar în astfel de cazuri și împiedică de multe ori soluționarea în mod consecvent a dosarelor.De asemenea, există motive de îngrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face față numărului ridicat de dosare care ar ajunge în instanță în baza unei legi a falimentului personal.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.