Băncile din România se plâng că nu ar putea suporta conversia creditelor în valută. Două bănci s-ar închide

Liderii bancherilor au reiterat o estimare a Băncii Naționale, prezentată recent, care arată că numai conversia în lei a creditelor denominate în franci elvețieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcționarea.

O inițiativă legislativă aflată marți pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament prevede posibilitatea conversiei în lei a împrumuturilor contractate anterior în valută. Creditele luate în franci elvețieni (CHF), spre exemplu, ar urma să fie convertite la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.

Pe lângă costurile suplimentare, aplicarea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în valută generează și pierderi, susțin bancherii.

FLASH NEWS Oana Țoiu anunță că mai sunt 4 pași ca România să intre în OCDE: „Ultimul aviz favorabil obținut astăzi”

17:31

INEDIT După 12 ani de procese, un biciclist rănit grav din cauza gropilor din București va primi 100.000 euro despăgubiri

17:20

„Această conversie duce la o pierdere imediată pentru sistem prin diferența de curs. Luăm în calcul cele mai defavorabile scenarii pe care le putem avea, și la franci și la euro, și cu un curs, și cu discount, cu tot ceea ce ar putea să fie în situația cea mai defavorabilă. Și de multe ori ne uităm și ne dăm seama că genul acesta de impact poate să fie la un nivel pe care să nu îl mai putem repara”, a explicat președintele ARB, Sergiu Oprescu, într-o conferință de presă.

La rândul său, Florin Dănescu, președintele executiv al ARB, a declarat că inițiatorii legii privind conversia creditelor ar trebui să prezinte un studiu de impact. El consideră că acest impact va fi mai mare decât al reglementărilor anterioare, inclusiv al legii privind darea în plată. Iar „dacă acumulăm toate cheltuielile pe care le-au generat aceste reglementări pentru sistemul bancar, ajungem la sume care îi pun pe gânduri pe investitorii care-și plasează resursele în băncile din România”.

De asemenea, într-un buletin de analiză emis marți de ING Bank România se arată că o asemenea inițiativă „are potențialul să genereze un interes de cumpărare semnificativ pentru euro/lei și ar putea duce și la rate mai mari în piața monetară”.