Dezbatere pe legile justiției. Cum se schimbă numirea șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General

Ministerul Justiției propune schimbarea legii privind statutul magistraților (303/2004), înaintând două variante prin care să se facă numirea procurorilor șefi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (procurorul general al României), la DNA și DIICOT, precum și a adjuncților acestora și a șefilor de secții din subordinea lor.

Astfel, varianta promovată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) elimină din procedura de numire a procurorilor șefi ministrul Justiției. Numirile ar urma să se facă de către președintele României, la propunerea directă a CSM, dintre procurorii cu o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror cu grad de tribunal. Președintele și-ar pierde dreptul de a refuza propunerile venite de la CSM. Mandatul șefilor marilor parchete ar urma să crească la 4 ani, față de 3 cât este în prezent, cu posibilitatea reînvestirii încă o dată pe aceeași funcție. În varianta CSM, revocarea acestor șefi se face de către președinte, la propunerea CSM, care se poate autosesiza la cererea unei treimi din membrii săi sau a două treimi din membrii adunării generale a parchetului unde se află procurorul vizat.

INEDIT Locul în care România se întâlnește cu Ucraina și cu Ungaria, simultan. Cum arată din avion

10:15

ULTIMA ORĂ SUA intră în Cartea Recordurilor cu cel mai mare spectacol de artificii din istorie, după discursul lui Trump de Ziua Independenței

10:08

Ministerul Justiției propune ca procedura de numire a procurorilor șefi să rămână ca în prezent, modificând doar durata mandatului de la 3 la 4 ani și eliminând caracterul consultativ al avizului CSM, care ar deveni astfel obligatoriu. Astfel, procurorii șefi ai DNA, DIICOT sau Parchetului General, precum și șefii din subordinea lor să fie numiți de președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM, dintre procurorii cu o vechime de 10 ani (spre deosebire de 15 ani în varianta CSM) în funcția de procuror sau judecător. Varianta ministerului Justiției menține dreptul președintelui României de a refuza propunerile, motivând public refuzul. Revocarea ar urma să se facă la fel ca în prezent, la propunerea ministrului Justiției, a adunării generale, a Procurorului General sau a șefului DNA, cu avizul CSM.

De asemenea, proiectul de modificare a statutului magistraților înăsprește criteriile de vechime pentru promovarea în funcții. Un procuror sau judecător ar avea nevoie de 7 ani vechime ca să promoveze la grad de tribunal, de 10 ani vechime, din care 2 la tribunal, pentru a ajunge la DNA, DIICOT sau la grad de curte de apel, și de 15 ani vechime, din care 2 la curte de apel, DNA sau DIICOT pentru a promova la Parchetul General (de pe lângă instanța supremă).

În prezent, cele trei criterii de vechime sunt 5,6 și 8 ani, fără precizările referitoare la DNA și DIICOT.