Legea eliminării dublei executări silite, propusă de Gorghiu, atacată de Guvern la CCR

”Executivul consideră că normele preconizate de legea menționată nu răspund exigențelor de previzibilitate, sunt imprecise sau, după caz, lapidare, ceea ce poate conduce la eventuale confuzii în interpretare și aplicare și, prin urmare, la afectarea drepturilor și intereselor părților din executarea silită”, se arată într-un comunicat de presă remis presei luni de către Executiv.

În sesizarea transmisă, Guvernul menționează că Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC) (Legea 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare) a reformat și resistematizat substanțial materia executării silite. În plus, potrivit sursei citate, sunt în vigoare unele norme speciale și particulare, precum unele prevederi incluse în Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. De asemenea, și Legea nr. 53/2003 – Codul muncii stabilește (art.169) o serie de reguli speciale referitoare la reținerile din salariu.

ACTUALITATE 25 August, calendarul zilei: Actorul Tom Skerritt împlinește 93 de ani, Claudia Schiffer 56. Moare Aaliyah, la doar 22 de ani

07:15

ECONOMIE Antonio Costa merge în turneu prin Europa pentru a discuta bugetul pe termen lung al UE. Printre priorități, apărarea și sprijinul pentru Ucraina

07:00

”Față de cadrul actual de reglementare reformat în materie procesual civilă, precum și de reglementările speciale și particulare menționate, Guvernul a formulat unele critici privitoare la lipsa conformității soluțiilor legislative avansate prin Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii cu unele dispoziții din Constituția României, republicată”, mai argumentează Guvernul.

Legea contestată de Guvern la CCR prevede că executorii judecătorești sunt obligați să se asigure, pe tot parcursul executării, că același titlu executoriu, nu este pus în executare atât la locul de muncă și/sau de plată al debitorului, cât și la conturile sale bancare.

Potrivit actului normativ menționat, veniturile obținute de debitori, altele decât cele obținute în baza unor contracte privind raporturi de muncă, nu intră sub incidența procedurii de executare silită. Veniturile debitorilor din salarii, virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reținerilor din acestea în baza unui titlu executoriu, potrivit legii, nu mai pot face obiectul nici unei alte rețineri ulterioare, sub niciun motiv.

Inițiativa votată în luna octombrie de Camera Deputaților a fost inițiată în 2013 de un grup de parlamentari PNL, printre care Alina Gorghiu, și de social-democratul Viorel Ștefan.