Fostul ministru al Educației Alexandru Athanasiu, audiat la DNA în dosarul „Microsoft”

„De mine nu s-a spus niciodată că m-am atins de un euro. Nu am luat niciodată șpagă. Sunt și oameni care nu au luat, chiar dacă vă vine greu să credeți. Noi am semnat cu CEO Microsoft în februarie 2004 un memorandum de dezvoltare a digitalizării în școli, un program excepțional, mie îmi pare rău că el e târât acum prin noroi”, a declarat fostul ministru al Educației, Alexandru Athanasiu.

Fostul director general al Microsoft România, Silviu Hotăran, a fost pus sub învinuire, luni, în dosarul „Microsoft” de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

ACCIDENT Două atelaje s-au răsturnat la competiția europeană de la Oșorhei. Trei femei au fost transportate la spital

23:47

FOTO George Simion, prezent la Constanța de Ziua Marinei Române. Liderul AUR a făcut poze cu mulțimea

23:20

„Vreau să vă spun că în viața mea am promovat mereu valori legat de etică și moralitate, nu am dat niciodată șpagă, nu am luat niciodată șpagă”, a declarat, la ieșirea de la sediul DNA, fostul director general al Microsoft România, Silviu Hotăran.

La sediul DNA a fost audiat, luni dimineață, și fostul general manager la Microsoft România, Ovidiu Artopolescu.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, anunța, la începutul lunii octombrie, că în dosarul „Microsoft” rămas la DNA se lucrează, fiind făcute peste 60 de percheziții domiciliare și fiind în analiză documente ridicate de la mai multe instituții.

„Celălalt dosar în care s-au făcut disjungerile este în lucru. S-au făcut peste 60 de percheziții domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziții informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatoare și alte unităti IT, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituțiile care au deținut astfel de documente și care interesează cauza. În acest moment suntem in evaluarea acestor documente pentru a stabili circuitele financiare care au fost folosite. Urmează stabilirea certă a prejudiciului. Una dintre acuzațiile principale vizează infracțiunea de abuz în serviciu și, pentru a putea dovedi această infracțiune și a putea finaliza rechizitoriul sau o altă soluție care se poate da în cursul procesului penal, este necesar să stabilim un prejudiciu cert. Acest lucru urmează să se stabilească printr-un raport de constatare sau o expertiză în domeniul achizițiilor publice și se impune și efectuarea unor expertize IT. Se lucrează ritmic”, a declarat atunci procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Țicău și Gabriel Sandu, ultimul condamnat definitiv, se aflau atunci pe lista anunțată în septembrie 2014 de procurorii anticorupție. În cazul tuturor celor nouă foști miniștri s-au solicitat și au fost obținute avizele pentru începerea urmăririi penale, aceștia fiind puși sub învinuire. Faptele vizate erau de abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influență și luare de mită în legătură cu acordarea contractelor pentru licențele Microsoft. Tot în 2014 a fost momentul în care în spațiul public au apărut primele date despre faptul că s-ar fi pretins 20 de milioane de dolari mită din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licențe Microsoft în școli.

„Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Șerban, Adriana Țicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae și Gabriel Sandu și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”, nota DNA atunci într-un comunicat de presă.

Primul acord cadru încheiat între Guvernul României și Microsoft a fost în toamna anului 2003, pentru cumpărarea, cu preț redus, a 50.000 de licențe pentru calculatoarele din administrația publică centrală.