Boala care poate fi depistată la un simplu control, dar care rămâne o necunoscută pentru femeile de la sate

Cancerul la sân apare la femei din ce în ce mai tinere, iar autoexaminarea ar trebui să facă parte din rutina oricărei femei. De asemenea, vizita la medic pentru controlul sânilor trebuie făcută o dată la trei ani până la vârsta de 40 de ani și o dată pe an după vârsta de 40 de ani. 

În România, țară în care 25 de femei sunt diagnosticate zilnic cu cancer la sân, iar rata de mortalitate din cauza acestei maladii depășește atât media europeană, cât și media mondială, concluzia la care au ajuns atât voluntarii, cât și reprezentanții Ministerului Sănătății în urma acestei campanii este aceea că necesitatea existenței unui program național de screening este extrem de ridicată. Rezultatele cumulate din cei trei ani de campanie arată că vârsta femeilor care sunt depistate cu cancer la sân scade constant, astfel că, în perioada 2014-2016, 2 din 10 femei din mediul rural, care prezentau suspiciuni de cancer la sân, aveau sub 40 de ani. 

„Observăm că vârsta la care se depistează acest tip de cancer scade tot mai mult. Este nevoie de un program național de screening – peste  10% dintre femeile din mediul rural ar putea avea cancer de sân fără să știe”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă Cezar Irimia, președintele FABC.

REACȚIE O fostă vedetă ProTV, „scârbită” după momentul vulgar de la petrecerea Antena 1: „Cum este posibil?”

12:10

EXTERNE Copilotul Flydubai și-a atacat comandantul cu toporul de urgență. Autoritățile anchetează un posibil atac terorist

12:04

În ciuda faptului că această părere este împărtășită și de Monica Althamer, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care susține că informațiile cu privire la boala numită cancer nu sunt suficiente și că este nevoie de programe de screening naționale. 

„Informațiile nu sunt suficiente, orice campanie de informare poate salva vieți. Știu că accesul la informații și tratamente în mediul rural este redus. Femeile ajung la medic uneori târziu, alteori prea târziu. Sistemul de sănătate din România are nevoie de programe de screening”, a spus Monica Althamer. 

În România, un program pilot pentru screening a fost lansat la Institutul Oncologic din Cluj. Acesta este realizat în parteneriat cu Universitatea din Oslo, deci cu fonduri venite din partea statului norvegian. În cadrul programului, până în prezent, 5.000 de femei au beneficiat de mamografii gratuite și au fost făcute peste 10.000 de teste Papanicolau. Programul a beneficiat, totuși, de doar două unități mobile, care ar trebui să ajungă și în zonele în care pacientele nu au acces rapid la un spital sau care, din diferite motive nu se prezintă la medic, ceea ce este foarte puțin. Astfel, se observă odată în plus că acțiunile de informare cu privire la importanța prevenției sunt insuficiente. „Nu este suficient să îi chemăm la control. Trebuie să mergem la ei”, afirmă Monica Althamer.

În ceea ce privește Planul Național de Oncologie, secretarul de stat a explicat că acesta este în lucru, aproape de a fi finalizat. Aceasta a explicat întârzierile prin prisma diferitelor comisii care trebuie întrunite pentru aprobarea unui astfel de plan, un proces extrem de greoi. Acest proiect ar fi trebuit finalizat, potrivit estimărilor, în luna iulie a acestui an. 

1.129 femei din mediul rural testate, peste 1 din 10, suspectă de cancer la sân

În aceste condiții, cifrele scoase la iveală în urma caravanei „Nu am făcut destul” în toamna acestui an ar trebui să întărească nevoia lansării unor programe de informare și de testare gratuită la nivel național, la care să aibă acces toate femeile, indiferent de zona din care provin. 

Aproape 8 din 10 femei din totalul de 1.129 care au fost testate nu făcuseră niciodată un control medical la sân, iar 14% dintre ele au prezentat suspiciuni de cancer la sân și au fost direcționate către investigații amănunțite, care să arate dacă aveau, într-adevăr, o formă de cancer. 

Atitudinea reticentă a femeilor a fost cea mai mare piedică pe care au întâmpinat-o medicii și voluntarii care au mers în satele din cele șapte județe în care au mers în acest an. 

„Am fost și de această dată surprinși să le vedem pe femei reticente, refuzând de cele mai multe ori să meargă la medic pentru un control de rutină ca acesta. Cel mai probabil din cauză că femeile din mediul rural evită (și, în unele cazuri, refuză) să meargă la control periodic, ajung la medic în momentul în care boala este deja avansată și, deci, șansele de supraviețuire sunt destul de mici. Ne bucurăm că am reușit, totuși, să le facem pe câteva dintre ele să conștientizeze că nu au de ce să se teamă și, mai mult, că își fac lor înselor un bine dacă apelează la medicul specialist.”, mărturisește Andreea Chivescu, voluntar din cadrul Societății Studenților în Medicină din București.

Astfel, voluntarii vorbesc despre rușine și prejudecăți ca fiind principalele motive pentru care femeile din mediul rural nu merg la medic pentru controalele de rutină și în special pentru cele care vizează prevenirea apariției cancerului la sân. Aceste două motive depășesc un altul, acela al distanței față de cel mai apropiat spital, iar acest lucru este dovedit de faptul că voluntarii au mers și în localități care dispuneau de o unitate medicală și au identificat aceeași atitudine.