Șerban Nicolae, despre sesizarea CCR privind conflictul Guvern-DNA: Nu are ca scop blocarea unei anchete

„Conflictul juridic de natură constituțională nu presupune o anchetă a unei anchete penale. (…) Această sesizare nu a avut ca scop blocarea unei anchete sau situarea unor persoane deasupra legii, ci doar o clarificare a ceea ce înseamnă separația și echilibrul puterilor în stat”, a declarat, luni, Șerban Nicolae.

Senatorul PSD a precizat că „orice anchetă penală e la latitudinea organului de urmărire penală”.

„Nu avem nimic a clarifica în legătură cu modul în care se desfășoară anchetele, se administrează probele sau se fac încadrările faptelor”, a adăugat Șerban Nicolae.

INFRASTRUCTURĂ Olivia Ciobanu-Oprescu: „Cu toții suntem parteneri și trebuie să punem umărul la dezvoltarea orașului Buftea”

11:33

VIDEO Nicușor Dan spune că nu trebuie să îi neglijăm pe cei 9 milioane de români care stau pe TikTok: ”Vom fi în realități paralele”

11:25

Pe de altă parte, Șerban Nicolae a declarat că distrugerea unor documente nu este parte a procesului de legiferare și, de aceea, nu fac obiectul sesizării faptele care se rețin în ancheta penală.

CCR dezbate, luni, sesizarea înaintată de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a acuzat existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA, după ancheta privind Ordonanța 13 privind Codurile penale.

DNA a dispus, luni, declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzații. Procurorii au clasat cauza în ceea ce privește infracțiunea de folosirea influenței de lider al unui partid politic.

Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) vizează infracțiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual.

Dosarul s-a format după o plângere depusă de o persoană fizică, vizând infracțiunile de favorizarea infractorului, rezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui ministe și pentru folosirea autorității de persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic. DNA a extins ancheta pe măsura desfășurării cercetărilor pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual.

DNA explică traseul inițierii și adoptării ordonanței de urgență privind modificarea codurilor penale. Astfel, la data de 16 februarie, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării codurilor penale, principalele modificări dorite la acel moment vizând „dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu; dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu; modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese; modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență; modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea”, spun procurorii.