Tokes acuză UDMR că „a sabotat autonomia” maghiarilor. Cum s-ar putea încheia „conflictul istoric” dintre români și unguri

Tokes Laszlo a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, că UDMR duce „o politică de inducere în eroare și perfidă”, având nevoie de autonomie doar la alegeri, pentru culegerea de voturi, după care uită de această problemă, transmite corespodendentul MEDIAFAX.

„E o problemă că UDMR a sabotat autonomia în ultimi 27 de ani, nu așa am pornit, programul UDMR conține ideea, trebuie să ne regăsim cu UDMR. Toate consiliile, UDMR și aliații săi trebuie să se regăsească, trebuie să fim sprijiniți de bisericile istorice ca să ne exprimăm dreptul inalienabil la autodeterminare internă. Acest lucru nu ar genera conflicte, ci ar soluționa conflicte. (…) Programul UDMR conține autonomia în mai multe trepte, dar a dat uitării acest program. UDMR duce o politică de inducere în eroare și perfidă, susține la alegeri de fiecare dată autonomia, dar apoi uită de această problemă. Doar pentru culegerea voturilor are nevoie de autonomie. Cred că la pactul de la Neptun, în anii ’90, s-au înțeles, s-a acceptat un pact secret și de atunci au fost părți în pacturi secrete și au renunțat, de fapt, la autonomie, iar în schimb pot dobândi scaune în Parlament și Guvern. Trebuie să termine cu această politică duplicitară”, a spus Tokes.

Potrivit acestuia, relațiile româno – maghiare ar putea fi soluționate, iar „împăcarea” ar putea fi atinsă dacă ar exista un dialog despre autonomie.

EXCLUSIV Dosarul „bunicuța ucraineană” și fabrica de cetățeni români. Cât l-a costat pe un tunisian să își „revendice” bunicii din România interbelică. Imagini de la flagrant

06:00

EXCLUSIV De ce huruie unele tramvaie Imperio la frânare și scot un zgomot de zici că se rup. „Poate fi o problemă de la calea de rulare” / Vagoanele Astra încă sunt în garanție

06:00

„Dacă ne-am înțelege și am cădea la un acord, conflictul tradițional existent s-ar soluționa. Nădăjduim că, până la urmă, clasa politică din România, Guvernul României vor discuta cu maghiarii, cu secuii și vom putea cădea la un acord privind autonomia, care se poate realiza cu ajutorul maghiarilor. Nu dorim independență ca scoțienii sau catalanii, nu dorim independență față de România, dar avem dreptul la autodeterminare internă, dorim să fim ascultați și cerem să fim ascultați”, a subliniat europarlamentarul.

Tokes a menționat că transilvănenii nu au fost consultați niciodată despre doleanțele lor, nu au fost consultați cum doresc să trăiască.„Avem dreptul să decidem, dar nu vor să ne consulte, pe noi ne ignoră. Dar autonomia înseamnă o libertate de decizie pentru maghiarii din Transilvania, pentru secui, iar noi avem dreptul de a decide cu privire la propria noastră soartă. Nici în comunism nu i-a întrebat pe oameni ce doresc, sistemul comunist se perpetuează în România”, a arătat Tokes Laszlo.

Președintele PPMT, Szilágyi Zsolt, a declarat, la rândul său, că România ar fi mai stabilă, mai fericită și mai bună pentru maghiari și secui dacă Bucureștiul ar primi doleanța de autonomie ca o sursă de stabilitate, nu de pericol.

„Ce dorim în România este normal, autonomia este soluția pentru noi și este un lucru normal, este normalitatea. Autodeterminarea este un drept inalienabil care ține de drepturile omului. Dacă Guvernul de la București nu ia în serios Declarația de la Alba Iulia din 1918 ce seriozitate este? De aceea cerem ferm un dialog al Guvernului cu maghiarii reprezentați legitimi care solicită autonomia, una ar fi autonomia teritoarială a Ținutului Secuiesc. Avem nevoie de dialog, Guvernul destabilizează situația prin negarea dialogului, dialogul este singura cale”, a spus Szilágyi.

La conferința de presă care a avut loc la o zi după marșul de la Târgu – Mureș pentru marcarea Zilei Libertății Secuilor au mai participat László György, vicepreședintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Günther Dauwen, directorul Alianței Libere Europene, Wouter Patho, directorul adjunct al Alianței Libere Europene, membru al Noii-Alianțe Flamande aflată la conducerea coaliției de guvernământ belgiene, precum și Aitor Esteban, președintele fracțiunilor Partidului Național Basc în Parlamentul Spaniei.