Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns în România. Urmărește slujba de Înviere de la Patriarhia Română. VIDEO

Vezi galeria foto
4 poze

După un drum de 1.612 de kilometri, Lumina Sfântă va ajunge și în acest an de la Ierusalim până în bisericile din ultimul cătun din România. O delegație de preoți condusă de Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a plecat la Ierusalim și a adus Lumina de la biserica Sfântului Mormânt cu un avion special, închiriat de Patriarhie. De peste 2.000 de ani, odată cu Învierea Domnului, Sfânta Lumină se aprinde la mormântul Mântuitorului din Ierusalim și este împărțită credincioșilor ortodocși din întreaga lume.

INEDIT Ce a mâncat familia Melis, cea mai longevivă familie din lume, zi de zi

10:18

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan a fost întrebat de Gândul cum mai pot avea cetățenii încredere în procesul electoral, după anularea alegerilor de anul trecut

10:02

Sfânta Lumină este oferită la slujba de Înviere (orele 24.00) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel clerului și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală.

Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureștilor și celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegați la Aeroportul internațional „Henri Coandă” din București (salonul oficial) în seara zilei de 15 aprilie 2017, în jurul orei 18.30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim.

Foto: Mediafax//Alexandru Dobre.

Lumina Învierii va ajunge cu două avioane de mici dimensiuni în Transilvania și Moldova. Primul va pleca spre Satu Mare, cu escală la Sibiu și Cluj, și Timișoara. Al doilea avion va duce Lumina Sfântă la Bacău și Suceava, pentru Moldova și Bucovina.

Și astfel, Lumina Sfântă mai străbate, de la Otopeni, 286 km până la Bacău, 404 km până la Timișoara, 432 km până la Suceava, 274 km până la Sibiu, 639 km până la Satu -Mare ori 322 km până la Cluj. Cei din județele mai apropiate fac drumul până la eparhie cu mașina, unde îi așteaptă reprezentanții protopopiatelor.

În toate eparhiile, protopopiatele și parohiile din țară fiecare are o misiune clar stabilită. Odată ce primesc Lumina, preoții o duc în biserică și o așază pe Sfânta Masă. De acolo, la miezul nopții, ea este dăruită credincioșilor prezenți la slujba Învierii.

Din mărturiile pelerinilor de-a lungul timpului, Sfânta Lumină vine ca un fulger și se așază pe Sfântul Mormânt, aprinzând candelele și cele două mânunchiuri cu câte 33 de lumânări, semnificând vârsta la care a murit Iisus, cu care intră în mormânt Patriarhul Ortodox al Ierusalimului. El este singurul care poate intra în Mormântul Sfânt să ia Lumina.

Paștele, sărbătoarea creștină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar și ritualuri și tradiții religioase, printre care și cea a salutului – „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” și vine din termenul egiptean cu același înțeles „paseh”, potrivit Mediafax.

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcașurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoții, ea privește pe toți oamenii.

La miezul nopții, preotul iese din biserică și cheamă credincioșii cu îndemnul „Veniți de luați Lumină!”. În multe locuri, lumina este împărțită credincioșilor împreună cu bucățele de pâine stropite cu vin, denumite Paști.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”. Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.

Duminică spre prânz, credincioșii sunt așteptați la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Săptămâna de după Înviere se numește Săptămâna Luminată, în care nu se mai postește. Conform tradiției, în Sâmbăta Mare și în zilele de Paște (duminică, luni și marți), nu se spală rufe, acest obicei fiind menținut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.

La 40 de zile de la Învierea Domnului se sărbătorește Înălțarea Domnului.