În situații de urgență, în Capitală sunt adăposturi doar pentru jumătate dintre locuitori. Există probleme legate de funcționarea sirenelor

„În cazul în care se impune adăpostirea populației, pentru București, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spații de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există și adăpost de protecție civilă constituit ca punct de comandă pentru autorități, metroul poate constitui un punct de protecție civilă în caz de dezastre.(…) Cetățeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exercițiu, dar, totodată, să conștientizăm importanța acestui mesaj pentru că într-o situație reală trebuie să reacționăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență, București.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență anunță că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

LEGE Legea bugetului pe 2026, publicată în Monitorul Oficial fără Anexa 3. Ce nu a vrut Parlamentul să se știe. „Bine ați venit în România anului 2026!”

09:26

CONTROVERSĂ Scandal în SUA din cauza „statuii de aur a lui Trump” din viitoarea sa bibliotecă. Gavin Newsom: „Seamănă îngrozitor cu simboluri ale dictatorilor”

09:15

„Este vorba despre un sunet cu durata de 16 secunde care se repetă de cinci ori, între aceste sunete există și o pauză de 10 secunde. În București există o evidență potrivit căreia sunt 400 de sirene atât electrice cât și electronice. Din păcate, situația statistică ne arată că doar 15% dintre aceste sirene pot și acționate cu dublă comandă atât de la locul în care sunt amplasate cât și dintr-un punct de comandă existent la Primărie sau la dispeceratul ISU. Este o vulnerabilitate. Există o perioadă de timp de la momentul în care noi înștiințăm autoritatea locală până la momentul fizic în care cineva va apăsa pe acel buton și acesta este lucrul asupra căruia insistem pentru ca aceste sisteme să fie centralizate, iar acționarea să se facă în mod automat dintr-un centru de comandă pentru a scurta cât mai mult timpul de alarmare”, a declarat Daniel Vasile.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență a explicat că autoritățiile locale nu au contracte de mentenanță pentru aceste sirene și că există nereguli legate de funcționarea lor.

„Autoritățile locale nu au toate sirenele luate în evidență. Există probleme în ceea ce privește contractele de mentenanță, dar și probleme legate de funcționarea sirenelor. Din punct de vedere al sistemului centralizat de transmitere a acestei alarme, Sectorul 6 are cele mai multe sirene care pot fi acționate în mod automat. Primăria sectorului 2 are contract de mentenanță, există o situație bine definită a tipurilor de sirene care există și care funcționează, există și un centru de acționare a acestora și în incinta primăriei.”, a adăugat reprezentantul ISU.

Locuitorii Bucureștiului văd un lucru bun în aceste exerciții, dar, spun ei, nu știu ce au de făcut în astfel de situații: „Știam că urmează să se facă acest exercițiu, așa că nu am simțit niciun fel de emoție. În astfel de situații, știu că ar trebui să mă ascund la subsolul blocului. Oricum, mi se par eficiente simulările astea”, a afirmat Maria, trecător.

„Nu m-am speriat, dar nu știu fiecare alarmă ce semnifică, oricum, nu ceva de bine. Mi se pare corect și civilizat să fim anunțați. Deocamdată, nu știu exact ce ar trebui să facem și unde să ne ducem în caz de dezastru”, a spus un alt trecător

„Ar trebui să ne arate niște adăposturi, să ne instruiască despre ce avem de făcut pentru că nu știm, ăsta este adevărul, nu avem habar ce ar trebui să facem. În caz de cutremur, am mai învățat cum să reacționăm, dar când vine vorba de atacuri aeriene, se schimbă situația”, a explicat și Dumitru.

Exercițiul se desfășoară miercuri în București, Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Ilfov, Neamț, Prahova, Suceava, Vaslui, Buzău, Dâmbovița, Giurgiu și Iași.

Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecție a populației și bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situații în care este alarmată populația, prin intermediul sirenelor electrice și electronice, au loc pe timpul inundațiilor, când este semnalată iminența producerii unor viituri care să pună în pericol viața persoanelor. Sistemul de alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanțe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă.

Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificații sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.

La nivel național, există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situații de protecție civilă, modul de acționare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate.