Primul organ al corpului uman care este afectat de stres

Stresul poate avea numeroase consecințe pentru sănătate, inclusiv pentru piele. „Atunci când sistemul nervos este afectat de stres, pielea poate reacționa  prin inflamație, urticarie, eczeme,  dermatită atopică , psoriazis, dermatită seboreică, acnee, rozacee, aftoză , vitiligo, infecții cu herpervirus, până la hiperhidroză, alopecie și distrofii unghiale””, declară dermatologul Proca Ancuța pentru Gândul.

Simptomele care pot apărea sunt pruritul (mâncărimea), eritemul (roșeața), xeroza cutanată (uscăciunea pielii), distrofii unghiale, iar când afectează scalpul apar scuame (mătreața) sau căderea părului, care poate duce la alopecie. ,,Pe fond de stres și anxietate, simptomele neplăcute, cum ar fi mâncărimea și durerea, sunt mult mai greu de ignorat, iar disconfortul tinde să fie și mai  mare, pentru că duce la mai multe zgârieturi și iritații prin grataj (scarpinare)””, adaugă dermatologul.

FLASH NEWSNicușor Dan, la Summitul de la Dublin: „România susține în continuare Ucraina și integrarea europeană a Republicii Moldova”

11:06

EXCLUSIVDoru Bușcu descifrează ezitările lui Nicușor Dan: Este și prizonierul unor decizii care nu sunt ale lui

11:01

Anxietatea poate duce la tulburări de somn, dar are efecte nebănuite și asupra pielii.  ,,Studiile au arătat că insomnia pare să aibă un efect negativ asupra capacității de regenerare a pielii. Dacă pierdeți somnul din cauza stresului , este posibil să prezentați, de asemenea, simptome mai grave ale dermatitelor””,  spune specialistul.

Atunci când stresul se manifestă prin apariția unor dermatite, trebuie să consultați un dermatolog pentru a confirma cauza și pentru a primi tratamentul adecvat.

,,Psoriazisul este o dermatoză cronică inflamatorie . Boala poate fi identificată după leziunile eritemato-scuamoase bine delimitate , cu diferite localizări ( scalp, coate, genunchi , palmo-plantar , în pliuri ). Stresul a fost raportat la 44% dintre pacienți înainte de apariția inițială a psoriazisului, iar erupțiile recurente au fost atribuite stresului la 80% dintre persoane. Psoriazisul, care debutează înainte de  40 de ani, pare a fi mai frecvent  declanșat de stres decât boala cu debut târziu. Pacienții care au raportat un nivel ridicat de stres psihologic pot avea simptome mai severe, atât la nivelul pielii, cât și a articulațiilor ”’, spune dermatologul Proca Ancuța.

,,Dermatita seboreică este o afecțiune eritemato-scuamoasă, cu evoluție în puseuri. Se localizează predominant la nivelul scalpului , feței ( zona intersprancenoasă) și presternal, iar la nou-născuți și sugari apare pe scalp și în pliuri””, adaugă dermatologul.

 Cercetările au evidențiat o legătură între evenimentele de viață stresante și episoadele de dermatită seboreică, iar anxietatea este un factor agravant .

,,Dermatita atopică reprezintă ansamblul manifestărilor cutanate care survin la persoanele predispuse genetic la atopie  si debutează în copilărie. Leziunile sunt pruriginoase, au aspect eczematos , cu margini difuze .Suprafața este acoperită de vezicule, eroziuni și cruste””, afirmă medicul Proca.

Evenimentele de viață stresante care au precedat apariția bolii au fost atribuite la mai mult de 70% dintre pacienții cu dermatită atopică. ,,În cazul pacienților copii, educația parentală ar trebui să fie adiționată psihoterapiei pentru rezultate mai bune””, crede dr. Proca Ancuța.

Urticaria este o erupție cutanată care se  instalează brusc Apar papule și plăci eritemato-edematoase intens pruriginoase . ,,Când sunt recurente, vorbim de urticarie cronică intermitentă.  Stresul emoțional sever poate exacerba urticaria preexistentă.Tensiunea crescută, oboseala și situațiile stresante pot fi factori primari. Dificultățile legate de exprimarea furiei și necesitatea aprobării de către ceilalți sunt, de asemenea, frecvente. Pacienții cu această tulburare pot avea simptome de depresie și anxietate, iar severitatea pruritului pare să crească pe măsură ce crește severitatea afecțiunii. Urticaria se asociază adesea cu tulburarea de panică””, afirmă medicul Proca Ancuța.

Herpesul cutanat se localizează pe buze, nas și pleoape, mai rar pe trunchi și membre. ,,Clinic, apar vezicule în buchet. Există dovezi tot mai mari că stresul are un rol în infecția herpetică recurentă. Herpesul genital afectează mucoasa genitală. Virusul herpetic persistă în stare latentă în ganglionii nervilor corespunzători teritoriului afectat.  Într-un studiu, 67 de stări emoționale induse experimental au dus la reactivarea virusului herpes simplex””, precizează medicul dermatolog.

,,Zona zoster este determinată de virusul varicelo-zosterian, prima infecție fiind varicela. Erupția se însoțește de durere. Stresul psihologic sever de orice fel poate deprima răspunsul imun celular mediat, predispunând copiii la infecții virale””, mai spune dermatologul.

Alopecia areata sau pelada se manifestă clinic prin apariția unor plăci rotund-ovalare la nivelul cărora firele de păr sunt total dispărute , iar pielea este netedă , fără scuame sau eritem. Atunci când aceste plăci se unesc, se poate ajunge la pierderea totală a părului. ,,Stresul emoțional acut poate precipita alopecia areată, probabil prin activarea receptorilor hormonului care eliberează corticotropina de tip 2 în jurul foliculilor piloși și conduce la o inflamație locală intensă””, adaugă dermatologul.

Bolile autoimune sunt frecvente la pacienții cu alopecie areată. ,,Într-un studiu cu 31 de pacienți, 23 de pacienți (74%) au avut diagnostice psihiatrice pe toată durata vieții. Depresia majoră și tulburarea de anxietate generalizată pot să apară la mai mult de 39% dintre pacienți, iar cei cu alopecie areată cu antecedente par a suferi de anxietate generalizată””, subliniază medicul Proca Ancuța.

Vitiligo poate fi depistat după apariția progresivă a petelor depigmentate. ,,Este asociat cu o jenă psihosocială mai mult decât orice altă afecțiune a pielii. S-a dovedit că pacienții cu vitiligo au trecut, la debutul bolii, prin evenimente de viață semnificativ stresante””, afirmă specialistul. 

Hiperhidroza (transpirația persistentă și excesivă) se datorează unor stimuli emoționali. ,,Acești pacienți pot prezenta simptome de fobie socială și de evitare, care pot duce la consecințe devastatoare la locul de muncă și in cadrul unor activități sociale. Stările de tensiune, frică și furie sunt comune.
Aplicarea unor tehnici relaxante (pilates, hipnoză sau  psihoterapie) reprezintă o metodă bună de control  a stresului , la care trebuie adăugată practicarea exercițiilor fizice și o dietă sănătoasă și echilibrată. Obiceiurile sănătoase reprezintă cel mai bun ajutor pentru bunăstarea fizică și emoțională””, mai spune dermatologul Proca Ancuța.