Prima reacție a oficialilor Uber România la protestul taximetriștilor. Ce le transmit autorităților

„Suntem pro-reglementare – ne dorim să funcționăm într-un cadru care definește serviciile noi precum Uber și subliniem încă o dată dorința de a colabora cu autoritățile din România pentru a găsi o soluție de reglementare în linie cu recomandările Comisiei Europene”, declară oficialii Uber România în contextul protestelor organizate de COTAR, care au loc miercuri, 26 aprilie 2017.

„Serviciile Uber sunt 100% fiscalizate – mii de șoferi parteneri Uber sunt înregistrați ca PFA sau SRL și plătesc taxe pentru veniturile generate prin intermediul platformei Uber. La rândul său, compania Uber are o subsidiară înregistrată în România, plătind taxe la bugetul de stat. Între 75% și 80% din suma încasată de un șofer partener pentru o călătorie îi revine acestuia. Pasagerii primesc o factură fiscală după fiecare cursă”, se arată în comunicatul transmis de Uber.

DOCUMENT Tezaurul de aur vândut de Ceaușescu pentru a achita datoria externă a țării, planul nebun care i-a grăbit sfârșitul. Câte tone au fost înstrăinate

11:10

REACȚIE Alexandru Nazare, după avertismentul S&P: „Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă”

11:01

În iunie 2016, Comisia Europeană își manifesta sprijinul pentru companiile precum Uber și Airbnb, susținând că statele ar trebui să interzică funcționarea acestor platforme doar în ultimă instanță. Comisia recomandă guvernelor din statele membre UE să analizeze situația înainte să emită reglementări, în contextul în care companiile de acest tip au generat venituri de 28 de miliarde de euro, în 2015, în Europa, potrivit The Guardian.

„Aceste noi modele de afaceri pot avea o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică din Uniunea Europeană, dacă sunt încurajate și dezvoltate în mod responsabil. Interdicțiile absolute și restricțiile cantitative asupra unei activități constituie, în mod normal, o măsură de ultimă instanță. Ele ar trebui să se aplice, în general, doar în cazul în care nu pot fi utilizate cerințe mai puțin restrictive pentru a realiza un obiectiv de interes public legitim”, se arată în comunicatul Comisiei Europene citat în comunicatul Uber.

În ceea ce privește reglementările de transport în România, managerul general al Uber în România, Nicoleta Schroeder a menționat, în cadrul unei conferințe de presă, că Uber nu se încadrează nici în legislația de taximetrie, nici în legislația transportului public.

„Ei (n.r. șoferii) nu au astăzi nicio licență de transport, tocmai pentru că, dacă ne uităm la cele două legi care reglementează transportul în România, avem, pe de-o parte taximetria, unde noi nu ne încadrăm, nu avem mașini, pe de altă transportul public, unde Uber nu se încadrează, pentru că este o aplicație închisă”, a precizat acesta.

În România, peste 250.000 de oameni din București, Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara folosesc și recomandă aplicația UBER. În doi ani, România a ajuns a cincea țară pentru UBER din Uniunea Europeană, după Anglia, Franța, Portugalia și Polonia.

Uber este o aplicație de mobil care conectează pasageri și șoferi parteneri în peste 500 de orașe din peste 80 de țări ale lumii, printre care 20 de state membre UE.