Criza acută spre care se îndreaptă România. Cum a evoluat piața muncii în cei 10 ani de la aderarea la UE

Majoritatea firmelor din România se confruntă în prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialiști în finanțe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc personal calificat. Dovadă stau statisticile INS care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016.

Cea mai puternică cerere de forță de muncă este în jurul Capitalei, acolo unde statisticile arată că sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de creștere economică reprezentați de orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești și Constanța.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8461) și comerțul (5216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.

„Cea mai mare cerere de forță de muncă este în rândul specialiștilor (17.731 posturi), aproape dublă față de 2009 dar rămâne mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare și meseriașii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (7.035) și de muncitorii calificați (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul creșterii economice, cererea de angajați calificați în economie a evoluat susținut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, afirmă analiștii de la KeysFin.

Potrivit studiului, România avea, în 2016, o populație ocupată de 8,45 milioane (privat și sistemul public), față de 9,35 de milioane în 2007. Interesantă este și evoluția pe sexe. Dacă în 2007, în țara noastră erau angajați 5,19 milioane de bărbați, în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, însă chiar mai accentuată, se înregistrează și în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulți români care au ales să plece în țările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, au explicat analiștii.

Criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic inițiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut în 2016 la 1,6 milioane față de puțin peste 2 milioane în 2007.

„Reculul s-a simțit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii și a înăspririi condițiilor de creditare. În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviți această cifră din punct de vedere al relațiilor de business pe orizontală, în economie, și veți avea dimensiunea reală a impactului socio-economic”, au explicat experții KeysFin.

Evoluția salariilor din România în 10 ani de UE

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, angajații români și-au făcut mari speranțe. Perspectivele unor câștiguri similare cu cele din Occident i-a determinat pe mulți să își supraestimeze potențialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen.

Românii nu au lăsat optimismul deoparte chiar dacă salariile nu creșteau. Efectele s-au văzut în bula imobiliară din anii dinaintea crizei.

„Creditul cu buletinul, investițiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecințe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situație? Educația financiară deficitară a românilor și supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, au explicat analiștii.

Potrivit studiului, salariu mediu net în România a crescut de la 1042 lei în 2007 la 2047 lei în 2016. Pe hârtie, evoluția pare semnificativă însă, având în vedere inflația, acest avans s-a regăsit prea puțin în nivelul de trai.

Dacă facem o comparație cu Bulgaria, țară care a aderat la fel ca noi în 2007, salariul minim pe economie a crescut în România cu 140%, în timp ce la vecini a avansat cu 150%.

Un indicator relevant îl reprezintă evoluția produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, acesta a crescut între 2007 și 2016 cu peste o treime, până la 11.200 euro/locuitor, în România, după o creștere similară de aproape 25%, a patra ca dinamică după Polonia, Malta și Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro în ultimii 10 ani.

Rezultă că în România există un decalaj avansat față de alți membri ai Uniunii, unde fiecare locuitor ajunge să câștige aproape 30.000 de euro pe an, adică de patru ori mai mult decât un român. 

Locurile de muncă cel mai bine plătite: sectorul de intermedieri financiare și asigurări

Cele mai mari salarii, în medie, le-au înregistrat cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare și asigurări (4.000 lei), acolo unde câștigurile au avansat cel mai mult în ultimii 10 ani. Un câștig semnificativ l-au înregistrat și cei care lucrează în IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei în 2008 la 3.822 lei în 2015, angajații din sectorul extractiv, de la 2.287 lei la 3.454 lei, și cei din sectorul furnizării de servicii de utilități (2.389 lei față de 3.077 lei).
La polul opus s-au situat angajați din agricultură, construcții, HORECA, comerț și sănătate, unde salariul mediu nu a depășit încă echivalentul a 350 de euro.

Evoluția salariilor a cunoscut fluctuații semnificative și dacă vorbim despre situația pe regiuni. În ultimii 10 ani, în București-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cât a fost în Moldova.

„Evoluția salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din păcate, în absența unor investiții semnificative, zone precum Moldova și Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simțit și în potențialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, au explicat analiștii.

Viitorul arată bine: creștere a numărului de salariați cu peste 1 milion în următorii trei ani

Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, se estimează că piața muncii nu va avea creșteri considerabile în viitor.
Estimările CNP arată că numărul mediu de salariați va crește până în 2020 la 5,6 milioane, față de 4,95 milioane în 2017. Dintre aceștia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, restul la stat.

Perspectiva autorităților privind evoluția salarială până în 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu puțin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei în 2017 la 2.864 de lei în 2020.

Cel mai bine se va câștiga, în următorii trei ani, în București-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să ajungă în 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai puțin în Oltenia, aprox. 542 euro (2.442 lei).

„Perspectivele salariale denotă, în fapt, accentuarea discrepanțelor economice la nivel regional și tendința de polarizare economică și demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migrația forței de muncă către centrele economice din jurul orașelor precum București, Cluj, Sibiu, Timișoara, Brașov sau Constanța.”, avertizează analiștii.