Infracțiunea pentru care MAI cere închisoare pe viață. Ce pedepse propune pentru ultraj

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a idenitificat o ineficiență a noilor prevederi din noul Cod penal, în ceea ce privește tragerea la răspundere pentru infracțiunile de ultraj și ultraj judiciar, motiv pentru care cere Ministerului Justiției înăsprirea pedepselor cu jumătate.

„A devenit un fapt curent ca intervenția polițiștilor sau jandarmilor, în situațiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu amenințări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat. Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creștere a numărului infracțiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliției Române (+7,3%). (…) Mai mult, constatăm că slăbirea autorității statului este resimțită de populație și chiar criticată de aceasta (cu ocazia diferitelor intervenții solicitate prin serviciul 112), iar perpetuarea acestei stări de fapt generează o stare de disconfort social, diminuează capacitatea de aplicare a legii, de către organele în drept, și aduce grave prejudicii în ceea ce privește încrederea în instituțiile de aplicare a legii”, potrivit propunerii referitoare la amendarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, transmisă de MAI, Ministerului Justiției.

Astfel, arată sursa citată, a apărut o ineficiență a noilor prevederi din noul Cod penal, în ceea ce privește tragerea la răspundere pentru infracțiunile de ultraj, iar procentul de 85% al autorilor cercetați în stare de libertate influențează în mod negativ autoritatea polițistului în comunitate.

NEWS ALERT Ce i-a cerut Magyar lui Orban, după victorie, și ce apel a făcut către actuala conducere politică a Ungariei. Demisii pe bandă

16:14

ULTIMA ORĂ Peter Magyar, viitorul premier al Ungariei, acuză că Orban i-a trădat pe maghiarii din România când l-a susținut pe George Simion

15:54

În context, MAI cere ca „(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui polițist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”

De asemenea, reprezentanții Ministerului solicită și reformularea alineatului (2) al articolului 279 (Ultrajul judiciar): „(2) Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.”

„În cazul uciderii unui polițist, pedeapsa maximă aplicabilă în prezent este de 15 – 30 de ani, rezultată ca urmare a majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea de omor. Raportat strict la calitatea de polițist sau jandarm, persoană învestită cu exercițiul autorității publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detențiunii pe viață. Evidențiem faptul, că în legislația penală anterioară exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 – art. 176 lit. g))”, mai arată sursa citată.

În plus, MAI cere și reconsiderarea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice

„Considerăm utilă reanalizarea principiului noii politici penale (de reducere a pedepselor, cu aplicabilitate directă în cazul infracțiunii de la art. 371 C.p. – Tulburarea ordinii și liniștii publice), și necesară o regândire a cuantumului pedepsei (în cazul prezentat), prin prisma valorilor sociale apărate. O astfel de abordare este de natură să asigure o protecție efectivă a celor însărcinați cu aplicarea legii și să evite percepția populației că sistemul sistemul judiciar nu este eficient și îndeajuns de preocupat în a-i asigura securitatea socială”, conform sursei menționate.

Astfel, oficialii ministerului solicită schimbarea legii în sensul că „Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.”