Prima pagină » Știri » Datele seci care dezvăluie o realitate paradoxală a pieței muncii din România. Unul din patru tineri români stă degeaba, nu are loc de muncă, nici nu studiază

Datele seci care dezvăluie o realitate paradoxală a pieței muncii din România. Unul din patru tineri români stă degeaba, nu are loc de muncă, nici nu studiază

Cristina Andrei • Știri

Publicat: 20.08.2017, 13:30

Datele seci care dezvăluie o realitate paradoxală a pieței muncii din România. Unul din patru tineri români stă degeaba, nu are loc de muncă, nici nu studiază

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Detalii pe Gândul.

Datele publicate recent de Eurostat arată că România se află pe locul al doilea în Europa, după Italia, în ceea ce privește numărul tinerilor care nu muncesc și nici nu sunt încadrați în sistemul de învățământ. Practic, 23,6% dintre tinerii români cu vârste în 20 și 24 de ani nu au niciun fel de ocupație, depășindu-i la acest capitol și pe cei din Bulgaria.

Astfel, în ceea ce privește această statistică, numărul lor a crescut simțitor în ultimul deceniu, cu aproximativ 5%, ajungând în 2016 până la 23,6%. În cifre, oficialii europeni estimează că e vorba despre aproximativ 200.000 de tineri între 16 și 24 de ani care se află în această situație.

ACUZAȚII Kovesi respinge „acuzațiile politice” în scandalul procuroarei bulgare suspendate, Teodora Georgieva. Ce acuzații grave invocă șefa EPPO

09:25

Kovesi respinge „acuzațiile politice” în scandalul procuroarei bulgare suspendate, Teodora Georgieva. Ce acuzații grave invocă șefa EPPO

REACȚIE Miruță, despre varianta unui premier tehnocrat: ”Nu e o soluţie pe care putem să o introducem noi, doar cu 13% în Parlament”

09:07

Cel mai mare procent din Europa al tinerilor care nu au nicio ocupație se înregistrează în Italia, cu aproape 30% dintre locuitorii sub 24 de ani aflați în afara câmpului muncii, dar care nu urmează nici cicluri de formare profesională. Pe locul al doilea se situează România, urmată de Grecia (23%), Cipru și Bulgaria (22,7%), Spania (21,2%) și Croația (19,6%).

Toate acestea în condițiile în care piața muncii din România se confruntă cu un adevărat paradox. Aproximativ opt milioane de români au, în momentul de față, venituri din muncă, dintre care 4,7 milioane sunt salariați cu acte înregistrate și alți trei milioane care au ales să plece peste hotare.

Așa arată piața muncii din România în acest moment. Angajatorii se plâng că nu mai găsesc specialiști, în timp ce, de cealaltă parte, cei aflați în căutarea unui loc de muncă spun că cerințele sunt mari, se lovesc de lipsa experienței, iar acolo unde se încadrează, salariile sunt prea mici. În aceste condiții, se pune problema cine mai muncește și cum poate statul să ajute populația activă, numai anul trecut 5% dintre șomeri fiind absolvenți de facultăți, în timp ce 18% dintre cei fără loc de muncă terminaseră studiile liceale sau post-liceale.

Jumătate din șomerii României au ajuns la maturitate profesională, având vârste între 30 și 49 de ani. Tinerii absolvenți și studenții cu vârste între 18 și 25 de ani reprezintă, la rândul lor, 14 – 15% din șomerii României și spun că în momentul în care bat la o ușă se lovesc de paradoxurile de pe piața muncii. Veniți de pe băncile școlilor, ei au nevoie de muncă pentru a acumula experiență, în timp ce angajatorii pun, în cele mai multe cazuri, la primul punct al condițiilor de angajare exact nevoia de experiență.

Realitățile românești – așa cum au fost acestea prezentate într-un raport de activitate al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) de la începutul acestui an – arată că „resursele de muncă sunt de 12.597,7 mii persoane, din care populația activă civilă e de 8.910 mii persoane, aceea aflată în pregătire profesională și alte categorii de populație aflată în vârstă de muncă – 3.687,7 mii persoane, populația ocupată civilă este de 8.431,7 mii, din care salariați- 4.900,7 mii”. De menționat că la recensământul populației din 2011 s-a consemnat că populația țării este de 20.121.641 persoane.

Din statistici rezultă că din cei 12,5 milioane de români apți de muncă, mai puțin de cinci milioane au acte legale de muncă, adică plătesc impozite și taxe, consumă și produc pentru statul roman, întrețin restul populației: șomerii, asistații social, copiii și pensionarii. Câteva mii sunt șomeri, în medie rata șomajului a ajuns în 2015 și la 6%, raportată la populația aptă de muncă, alte câteva mii sunt beneficiari de venit minim garantat sau muncitori plecați în străinătate, salahori fără acte legale de muncă. În alte documente oficiale ale ANOFM se arată că la începutul lunii august 2016, la nivel național aveam peste 20.000 locuri de muncă vacante în țară și 1.400 în Spațiul Economic European, în timp ce rata șomajului în luna iunie era de 6,4%.

Statistica spune, de fapt, că există o criză de personal profesionalizat și că oferta nu bate cu cererea, astfel că angajatorii au fost nevoiți să scoată la concurs de mai multe ori aceleași posturi. Ba chiar, principalele meserii, respective primele zece, în care s-au înregistrat cele mai multe locuri de muncă vacante au fost: muncitor necalificat la asamblare, muncitor necalificat în industria confecțiilor, lucrător comercial, șofer autocamion, vânzător, muncitor necalificat în demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, manipulant mărfuri, confectioner- asamblor articole textile, agent de Securitate, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide. Potrivit ANOFM, numărul șomerilor neindemnizați s-a situat, la începutul acestui an, între 373.000 și 327.700 de persoane.

Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul anului, în șomaj de peste 6 luni și peste 150.000 de adulți erau în șomaj de un an, ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fărăă loc de muncă fiind de 40,78 %. Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, 78% sunt oameni fără școală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial și profesional. Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare 5%.