Premieră, în România, după Revoluție: un județ își poate schimba numele. Decizia se ia pe 15 octombrie

Președintele Consilului Județean Olt, Marius Oprescu, a declarat, în cadrul ședinței de joi că prin referendum se dorește „o reparație istorică”, deoarece județul Olt este format „din două județe istorice”.

„Actualul județ Olt este format din două județe istorice, este fostul județ istoric Olt și fostul județ istoric Romanați. Practic, actualul județ Olt, despărțit de linia râului Olt, este format din aceste două județe istorice. Prin acest referendum, încercăm să aducem o reparație morală, atribuind județului Olt denumirea de Olt-Romanați. Nu se schimbă nimic, niciun act de identitate, permis de conducere, certificat de naștere, pașaport, plăcuțe de înmatriculare ale mașinilor nu vor fi schimbate, decât la termenul de expirare. Astfel, alte costuri suplimentare, în afară de cele prevăzute din bugetul Consiliului Județean pentru organizarea acestui referendum, nu vor fi”, a spus Marius Oprescu.

Potrivit proiectului votat, cetățenii din județul Olt vor fi chemați în 15 octombrie să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteți de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanați județului Olt?”.

REACȚIE Băsescu susține că măsurile lui Bolojan au afundat România, în loc să o salveze

21:16

ACTUALITATE Sportivii ruși cer sprijinul ONU pentru ridicarea interdicției de a participa la competiții internaționale de atletism. „Ne este distrusă o întreagă generație”. World Athletics refuză să cedeze

21:12

Pentru ca referendumul să fie validat, este necesar ca la vot să se prezinte 30% dintre oltenii aflați în listele electorale permanente, iar 50% plus unu dintre aceștia să voteze „da”.

Pentru organizarea referendumului a fost aprobată suma de 500.000 de lei din fondul de rezervă al Consiliului Județean Olt.

Județul Romanați a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reședința județului era orașul Caracal. Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia. Județul se învecina la vest cu județul Dolj, la nord cu județul Vâlcea, la est cu județele Olt și Teleorman, iar la sud cu Bulgaria. Cuprindea partea de sud-est a actualului județ Dolj, partea central-sudică a actualului județ Olt și o mică parte din sud-vestul județului Teleorman de astăzi (comuna Islaz). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Profesorul de istorie Dumitru Botar a explicat că dispariția de pe harta României a județului Romanați a reprezentat mai mult decât o nedreptate.

„De câte ori mă trezesc în fața unei mari nedreptăți, reacționez și eu la fel de dur, dar ce s-a întâmplat cu Romanațiul n-a mai fost o nedreptate, a fost pur și simplu un asasinat administrativ-teritorial. Pur și simplu, el a fost eliminat de pe harta administrativă a țării, dar nu și din istorie, nu și din cultură, nu și din inimile noastre. Județul a fost dintotdeauna unitatea administrativă de bază a Țărilor Române. A existat o scurtă perioadă când Carol al II-lea a renunțat la județe și a înființat ținuturile. Apoi, a venit anul 1950 pe care nu-l condamnăm pentru că atunci au dispărut toate județele. România a avut o nouă hartă administrativ teritorială, după modelul sovietic cu regiuni și raioane. Ne-am bucurat apoi în 1968 când «Fhurer-ul de la Scornicești» (Nicolae Ceaușescu – n.red.) a luat o hotărâre de a se reveni la vechea împărțire teritorială, pe județe. Însă, bucuria noastră a fost de scurtă durată pentru că Legea de organizare administrativ teritorială a exclus 21 de județe, între care și Roman, Câmpulung Muscel, Râmnicu Sărat, Sighișoara, Lugoj sau Romanați. Ne-am trezit că județul Romanați nu a mai fost. De atunci a început durerea noastră”, a afirmat Botar, care face parte dintr-un grup de inițiativă care a militat pentru ca județul Olt să se numească Olt-Romanați.