Șefele CSM și ICCJ ar putea fi acționate în instanță pentru semnarea „Declarației comune”

Avocatul Corneliu-Liviu Popescu a transmis, în paralel, CSM și ICCJ, o cerere prin care solicită, distinct, fiecăreia dintre cele două autorități constituționale să-i comunice mai multe informații și să îi transmită o copie după anumite documente.

Astfel, el le solicită celor doi șefi de instituție să spună care este „temeiul normativ exact (act normativ, articol și eventual subdiviziune) al competenței autorității publice destinatare a prezentei cereri (după caz, Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de curte supremă a ordinului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de autoritate administrativă autonomă componentă a autorității judecătorești, garant al independenței justiției) de a semna Declarația comună”.

Mai mult, Popescu le cere să spună care este organul colegial sau unipersonal de conducere al autorității publice destinatare a prezentei cereri (Adunarea generală a judecătorilor, Secțiile Unite, Colegiul de conducere sau Președintele – în cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Plenul sau Președintele – în cazul Consiliului Superior al Magistraturii) care a decis ca autoritatea publică pe care o conduce să devină parte la respectiva Declarație comună, în forma exactă a acesteia. Suplimentar, el cere, în cazul Consiliului Superior al Magistraturii, forma exactă a Declarației comune care a fost aprobată de Plen în ședința din 18 octombrie 2016.

REACȚIE Ciprian Ciucu, atac frontal la Nicușor Dan, după desemnarea de premier Adrian Veștea (PNL). „Am aflat când au început să sune telefoanele”

10:16

POLITICĂ Eugen Tomac, după ce s-a retras din funcția de premier desemnat: „Sunt convins că aș fi putut schimba în bine România”

10:15

„Care este temeiul normativ exact (act normativ, articol și eventual subdiviziune) al competenței organului colegial sau unipersonal de conducere al autorității publice destinatare a prezentei cereri de a lua el (iar nu alt organ al acelei autorități publice) decizia ca respectiva autoritate publică să devină parte la respectiva Declarație comună? Care este natura juridică a respectivei Declarații comune (act de drept constituțional, act administrativ, act civil etc.)?”, sunt alte două întrebări adresate de avocat.

Informațiile solicitate de Corneliu-Liviu Popescu sunt formulate în baza Legii numărul 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

„Arăt că informațiile îmi sunt necesare pentru viitoarele decizii personale privind eventuala introducere a unei acțiuni în justiție pentru constatarea nulității absolute a Declarației comune și privind eventuala formulare de sesizări disciplinare și denunțuri penale împotriva doamnelor judecătoare Iulia Cristina Tarcea și Mariana Ghena. Potrivit art. 13 din Legea nr. 554/2001, informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii sunt de interes public. Solicit să primesc răspuns distinct de la fiecare dintre cele două autorități publice destinatare ale prezentei cereri, în format electronic”, mai scrie avocatul în solicitare.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General și instanța supremă au semnat o declarație comună, prin care intensifică lupta anticorupție, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM.

Conform sursei citate, cele trei instituții menționate precizează în document că „(1) își exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare și intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupției, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile și mecanismul de monitorizare al strategiei naționale anticorupție 2016-2020″.

Cel de-al treilea punct al declarației prevede faptul că procurorii și judecătorii, inclusiv membrii CSM, își asumă îndeplinirea măsurilor ce țin de competența autorității judecătorești.

Documentul mai prevede și „participarea la îndeplinirea condiționalităților stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naționale 2016-2020″.

Actul este semnat de Mariana Ghena, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), și Augustin Lazăr, procurorul-șef al Parchetului General.