Cum explică CCR că șefa DNA a încălcat autoritatea Parlamentului când a refuzat să vină la audierile comisiei pentru alegeri

„Curtea constată obligația doamnei Laura Codruța Kövesi de a se prezenta în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei”, se arată în motivarea deciziei la sesizarea președinților Camerelor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public ca urmare a refuzului procurorului-șef al DNA de a se prezenta la audieri în comisie.

Judecătorii CCR au analizat corespondența dintre Kovesi și comisia de anchetă și au decis că răspunsurile procurorului-șef al DNA nu au concurat la stabilirea situației de fapt investigată de comisiei. „Mai mult, această situație, coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deși a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii și altor persoane care ar fi putut avea cunoștință despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împrejurare care nu constituie un impediment legal pentru continuarea anchetei parlamentare, sunt de natură a crea un blocaj în activitatea comisiei speciale de anchetă”, au hotărât magistrații Curții.

Invocând jurisprudența Curții, în motivarea deciziei se arată că persoanele care activează în instituții ale statului care nu sunt subordonate Parlamentului sunt totuși obligate să dea curs invitației la audiere în virtutea principiului colaborării loiale între instituții.

„Prin conduita sa, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului – Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfășurat scrutinul național pentru alegerea Președintelui României, alături de alte persoane care dețineau funcții publice – directorul Serviciului Român de Informații, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații și senatori, în locuința domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”, se arată în motivare.

Mai mult, această atitudine, susțin magistrații constituționali, afectează integritatea prevederii constituționale potrivit căreia parlamentarii își exercită mandatul în slujba poporului, iar Parlament este organ reprezentativ al acestuia. „Prin refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, și este împiedicată desfășurarea activității sale, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare”, se mai spune în documentul citat.

Pe 3 octombrie, Curtea Constituțională a statuat, cu majoritate de voturi, că procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, este obligată să se prezinte în fața Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009 și să furnizeze informațiile solicitate sau să pună la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute.

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. În soluționarea conflictului, Curtea a constatat obligația doamnei Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei”, menționa CCR într-un comunicat de presă.

Președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat, în 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, după refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.

Cei doi președinți de Cameră solicitau CCR să stabilească care este întinderea competențelor/atribuțiilor constituționale ale Parlamentului și ale ministerului Public în legătură cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi președinți ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Șef al DNA Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, precum și al refuzului Procurorului General Augustin Lazăr de a înainta Comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.