Decizia CCR în cazul Belina, AMÂNATĂ pentru o „analiză mai aprofundată a datelor din dosar”. Ministrul Justiției compară situația cu Dosarul OUG 13

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat, joi, că decizia în cazul Belina a fost amânată pentru 23 noiembrie pentru a se face o analiză mai aprofundată a datelor din dosar.

„Am amânat cauza pe 23 noiembrie pentru aprofundare. Nu se va repune pe rol, s-au amânat deliberările. N-am cerut niciun fel de explicații, nici informații suplimentare, pur și simplu pentru o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susținute azi în ședință”, a spus Dorneanu.

Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia Curții, președintele CCR a răspuns: „Noi ne luăm după Constituție, după practica noastră. Nu eliminăm niciodată hotărârile pe care le dau instanțele judecătorești, dacă ele sunt necesare cauzei și ne pot influența”.

Chestionat dacă decizia CCR în cazul OUG 13 poate fi considerată un precedent pentru cauza Belina, Dorneanu a precizat: „Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are o relevanță exactă. De la caz la caz, noi apreciem în ce măsură și cât o decizie de-a noastră anterioară se potrivește cu cauza pe care noi o analizăm acum”.

Dorneanu a mai precizat, răspunzând unei întrebări, că pe 23 noiembrie decizia se va lua în cvorum de 7 judecători, în condițiile în care 2 judecători au lipsit joi.

„Bineînțeles. Cei doi (Maya Teodoroiu și Ștefan Minea, n.r.) care au lipsit azi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a spus Dorneanu.

Decizia va fi una de principiu, care va delimita competențele guvernului de cele ale procurorilor, a argumentat Tudorel Toader în ședința CCR, susținând în fața judecătorilor că toate prevederile din decizia 68 în cazul OUG 13 sunt aplicabile.

„Ce solicită președintele Senatului și susținem noi este de a constata dacă prin activitatea DNA de a ancheta oportunitatea, legalitatea adoptării unui act normativ se constată sau nu un conflict juridic și dacă este sau nu un conflict juridic de natură constituțională. DNA a deschis un dosar față de mai mulți demnitari, funcționari publici, de asemenea, spune DNA, au fost încălcate o serie de dispoziții ce reglementeează normele de tehnică legislativă. Așadar, în numele acestui aspect este solicitarea pe care președintele Senatului a depus-o la dumneavoastră.

Din punctul nostru de vedere, sesizarea este admisibilă, pentru că sesizarea este de rang constituțional, pe de-o parte, pe de altă parte, DNA are competențe dezvoltate la nivel infraconstituțional. Problema rămâne aceeași, dacă competențele guvernului pot fi verificate, anchetate, sub cele patru aspecte: circumstanțele, împrejurările, legalitatea, oportunitatea, adoptării unor acte normative”, a spus Toader în ședința CCR pe cazul Belina.

Ministrul Justiției a precizat că sancțiunea aplicată pentru nerespectarea dispozițiilor legale în procedura de elaborare și adoptare a actelor normative nu este una din aria dreptului penal, pentru că atunci când o HG este declarată ilegală aceasta este lipsită de efecte juridice. Acestea în condițiile în care procurorul are datoria să urmărească și să ancheteze fapte considerate infracțiuni.

„După știința mea, nu avem nicio infracțiune care să conste în fapta guvernului de a adopta o HG, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, DNA, procurorul în general, nu are competența legală să ancheteze. Când el se vede în fața unei posibile HG adoptate în condiții de legalitate, poate DNA să verifice legalitatea hotărârii de guvern? Poate să ia DNA din competența judecătorului de contencios administrativ? Sigur, convingerea noastră este că nu.

Prin urmare, procurorul de la DNA nu anchetează circumstanțele, împrejurările, legalitatea, oportunitatea, dar are competența legală de declanșare a mecanismelor constituționale pentru verificarea legalității hotărârii de guvern, declanșează mecanismele constituționale, sesizeează instituțiile de contencios, dar nu se substituie instituțiilor de contencios, nici guvernului sub cele patru dimensiuni”, a mai explicat Toader, făcând referire la decizia 68 a CCR în dosarul deschis de DNA în cazul OUG 13.

Ministrul Justiției e insistat că, păstrând proporțiile legii, și în acest caz oportunitatea, circumstanțele, împrejurările actului normativ rămân în sarcina decidentului și s-a declarat surprins că DNA a procedat la fel ca în cazul OUG 13 în această situație: „Eu, cu titlu personal, îmi exprim așa surprinderea cum de urmare a deciziei nr. 68 în care ați stauat faptul că DNA trebuie să se abțină de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea activității unei alte autorități publice, ministerul public nu are dreptul de a face cercetarea penală cu privire la oportunitatea, împrejurările, credem că de data aceasta aveți dedusă judecății actului normativ inferior, dar care nu înseamncă că oportunitatea, legalitatea, împrejurările la procuror care să verifice ce? O împrejurare. În opinia noastră sigur că nu este posibil, el trebuie să ancheteze fapte care sunt infracțiuni”.

DNA:Nu cred că rolul CCR e de a exonera funcționarii de rang înalt

Un procuror al DNA a susținut, joi, în fața judecătorilor CCR, în timpul dezbaterii sesizării din cazul Belina, că o acceptare a conflictului constituțional, cerut de Călin Popescu Tăriceanu, echivalează cu o exonerare de răspundere penală a funcționarilor publici cu rang înalt.

„CEDO a statuat că organele de urmărire penală trebuie să realizeze o anchetă penală efectivă, aptă, care să stabilească de principiu dacă există fapte penale. Dacă i se interzice să stabilească acest aspect nu avem să știm dacă funcționarul public săvârșește, ci este exonerat de răpundere, este mai presus de lege, ori nu cred ca acesta este rolul CCR, de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt”, a susținut reprezentantul DNA.

Pe 23 octombrie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a depus la Curtea Constituțională o sesizare privind cercetările DNA legate de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina.

„Președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut astăzi Curții Constituționale a României să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte. Așa cum se precizează în solicitarea către Curtea Constituțională a României, conflictul juridic a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcției Naționale Anticorupției asupra legalității Hotarârii Guvernului nr.858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr.943/2013″, informa biroul de presă al Senatului.

Potrivit sesizării lui Tăriceanu, conflictul juridic de natură constituțională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea unor hotărâri de Guvern. „Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituțională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenței originare a Guvernului”, susținea președintele Senatului.

Acesta a solicitat CCR să constate existența conflictului juridic între Ministerul Public și Guvern și, totodată, să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA și-a arogat competența de anchetare a oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri. O altă cerere a lui Tăriceanu căte CCR este „să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotarârilor de Guvern.”