Toader revine cu explicații despre MCV: Voi arăta o dinamică a rapoartelor, cum am ajuns de la 3 la 12 recomandări

„Azi vă voi arăta o dinamică a rapoartelor MCV. Să vedeți cum de la trei recomandări a ajuns la 12, când s-a multiplicat numărul de recomandări”, a declarat Tudorel Toader, joi, după ședința CCR la care a participat.

Potrivit celui mai nou raport, publicat miercuri, privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, țara noastră a realizat progrese în privința unora dintre recomandări, dar a stagnat la alte capitole. Printre realizări, instituirea unui sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT). Comisia constată însă că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise.

„Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, se arată în raport.

Raportul publicat miercuri analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

FLASH NEWS Ce spune presa internațională despre alegerile din Suedia după exit-poll

00:32

ACUZAȚII Victor Ponta acuză politica externă a României: „Am ajuns să ne comportăm precum Coreea de Nord/ Orice relație cu altcineva decât Uniunea Europeană este ciomăgită”

23:05

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției.

Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizații internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse.