Prima concesie pe care coaliția PSD-ALDE i-o face lui Iohannis în disputa pe noile legi ale Justiției. Cum vor fi numiți procurorii-șefi

Parlamentarii comisiei au decis, vineri, în ședință, să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește numirile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef DNA și al procurorului șef al DIICOT, precum și adjuncții acestora.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în textul legislativ.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Potrivit legii, președintele poate refuza în continuare motivat numirile în funcțiile de procurori șefi de parchete.

Și în ceea ce privește revocarea acestora, membrii comisiei au decis să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor.

„Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, potrivit textului normativ.

Parlamentarii comisiei speciale privind justiția au adoptat, vineri, un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căruia președintele României nu poate refuza numirea acestora.