Culisele celei mai controversate decizii a unui președinte SUA, în ultimele decenii. Cei trei oficiali americani care s-au opus recunoașterii Ierusalimului drept capitală a Israelului

Cei trei oficiali și-au manifestat opoziția în cursul discuțiilor private din cadrul Administrației Trump.

Pe de altă parte, Jared Kushner, ginerele lui Trump și emisarul american pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, dar și Jason Greenblatt, emisarul special al SUA în regiune, s-au pronunțat în favoarea recunoașterii Ierusalimului drept capitală a Israelului, însă au recomandat amânarea mutării ambasadei, au declarat sursele citate.

Vicepreședintele Mike Pence, Nikki Haley, ambasadorul SUA la ONU, și David Friedman, ambasadorul american în Israel, au argumentat în favoarea deciziei.

NEWS ALERT Intervenție de ultimă oră în Chitila. Doi copii, în pericol de înec. În ce stare se află minorii

14:19

ECONOMIE A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului

14:18

Trump a făcut anunțul avându-l alături pe vicepreședintele Pence, considerat drept un element cheie de legătură cu comunitatea evanghelică care a militat îndelung în favoarea recunoașterii. 

Președintele american, Donald Trump, a anunțat, miercuri seară, că recunoaște orașul Ierusalim drept capitală a Israelului, afirmând că decizia constituie „o nouă abordare” în efortul de soluționare a conflictului israelo-palestinian.

Donald Trump a argumentat că în ultimele decenii președinții Statelor Unite au evitat, din diverse rațiuni, să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului.

„Fiecare președinte american a refuzat să mute Ambasada SUA la Ierusalim și să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului, considerând că amânările vor contribui la avansarea procesului de pace. Însă, după 20 de ani, constat că nu ne apropiem de obținerea păcii” între Israel și palestinieni, a afirmat Donald Trump.

„Am decis că a venit momentul să recunosc Ierusalimul ca fiind capitala Israelului”, a declarat președintele Statelor Unite, argumentând că hotărârea sa marchează „o nouă abordare” în efortul de soluționare a conflictului israelo-palestinian.