Răspunsul lui Cioloș pentru Dragnea și Tăriceanu. Lucrul care lipsește, „din păcate”, guvernării PSD-ALDE

„În ceea ce privește propunerile de modificare a legilor justiției, spiritul în care s-a lucrat în anul 2016 a fost acela al transparenței și consultării largi, cu toate părțile interesate din societate și din sistemul judiciar. Textul proiectului a fost discutat vreme de peste 10 luni, atât la sediul Ministerului Justiției, cât și în dezbateri organizate în mari centre universitare. Un mod de lucru deschis, complet opus stilului intempestiv, în forță, afișat de actuala coaliție de guvernare”, a scris Cioloș pe Facebook.

El a arătat că Guvernul tehnocrat a adoptat modificările cu respectarea procedurilor legale în vigoare, fără a se deroba de răspundere ascunzându-se în spatele vreunei comisii parlamentare extraordinare.

ACTUALITATE Valentin Stan: În Consiliul European, deciziile nu sunt egale când e majoritatea calificată. Țoiu ar trebui să învețe cum se iau deciziile în UE

06:01

HOROSCOP Anul Nou Chinezesc a început astăzi. Calul de Foc galopează nărăvaș prin lume și generează conflicte. Ar putea fi mai rău decât anii Tigrului și Șobolanului

06:00

„Modificările guvernului tehnocrat nu au provocat ieșirea în stradă a zeci și sute de mii de cetățeni, pentru că spiritul în care guvernul tehnocrat a lucrat, de deplin respect față de cetățean și față de instituțiile legitime ale statului, lipsește din păcate guvernării PSD/ALDE”, a subliniat Cioloș.

El a arătat că le răspunde astfel, împreună cu fostul ministru al Justiției din Cabinetul său, Raluca Prună, lui Dragnea și Tăriceanu, care „îndrăznesc să compare modificările pe care le fac ei in domeniul justiției cu cele făcute de Guvernul tehnocrat”.

Cioloș menționează că în guvernul tehnocrat nu a existat niciun conflict de interese personal, în sensul în care nimeni din guvern nu avea interesul să modifice legile pentru a-și apăra propria piele în fața justiției, iar modificările operate au vizat aspecte necontroversate ale Codului Penal și Codului de procedură penală care au fost discutate în prealabil în comisiile juridice ale Parlamentului, multe fiind deja adoptate de Senat, și care puneau în acord legislația cu decizii ale Curții Constituționale.

„Modificările operate atunci au survenit cererilor magistraților, au avut toate avizele legale, inclusiv avizul Consiliului Superior al Magistraturii, și nu au stârnit controverse în magistratură”, subliniază Cioloș, care atașează link-uri cu avizele CSM din 2016 și dezbaterea publică privind legile justiției în 2016.

Președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au transmis, miercuri, o scrisoare de răspuns președintelui și vicepreședintelui CE, Jean Claude Juncker și Frans Timmermans, în care cataloghează preocupările CE pentru sistemul judiciar din România drept „surprinzătoare”.

„În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puțin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparență și consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când guvernul precedent condus de domnul Dacian Cioloș a modificat pe 18 mai 2016 13 articole din Codul penal și 101 articole din Codul de procedură penală, prin OUG, fără nicio dezbatere publică și fără acordul sau măcar consultarea CSM și a asociațiilor profesionale”, au scris Dragnea și Tăriceanu.

Ei au opinat că „diferența diametral opusă” a atitudinii reprezentanților Comisiei în două momente esențiale privind dezbaterile din România pe tema justiției nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către „diversele surse din mediul românesc”.