Iohannis sesizează CCR cu privire la modificările legii CSM

Președinția sesizează la Curtea Constituțională faptul că în modificările Legii 317, privind Consiliul Superior al Magistraturii, se arată că judecătorii și procurorii din secțiile CSM primesc o serie de atribuții noi, acestea încălcând, potrivit sesizării, Constituția.

„Pentru a decela competențele constituționale ale celor două secții ale Consiliului Superior al Magistraturii prin raportare la rolul constituțional general al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, trebuie interpretate dispozițiile art. 133 alin. (2) lit. a) și ale art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. Analiza coroborată a celor două texte constituționale relevă faptul că cele două secții ale Consiliului Superior al Magistraturii nu se compun din toți membrii CSM, ci exclusiv din cei 14 membri aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat. Nouă judecători fac parte din Secția pentru Judecători și cinci procurori fac parte din Secția pentru procurori. Modul de constituire a secțiilor reflectă rolul constituțional al acestora, astfel cum este reglementat în art. 134 alin. (2) din Constituția României, potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, prin secțiile sale, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică.
Rezultă, așadar, că legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secțiilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului Superior al Magistraturii care, în ansamblul său, este garantul independenței justiției”, se arată în sesizare.

Sursa citată mai precizează că atâta timp cât Constituția a prevăzut o competență generală pentru Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial și reprezentativ, și doar o competență de atribuire pentru secțiile sale, nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuțiile stabilite la nivel constituțional pentru a fi exercitate de plen să fie exercitate de către secții și nici ca secțiile Consiliului Superior al Magistraturii să primească alte atribuții care fie sunt contrare, fie depășesc rolul lor constituțional.

FLASH NEWS Marcel Ciolacu îl acuză direct pe Ilie Bolojan de complicitate în cazul „Azilele Groazei din Bihor”

16:20

EXCLUSIV Lupte interne pentru putere în partidul Maiei Sandu. Premierul demisionar ar fi pierdut sprijinul șefei statului

16:14

Președinția arată însă că dacă atribuțiile CSM ar fi împărțite celor două secții, atunci se admite ideea că ar exista două structuri de tip CSM, una de procurori și alta de judecători. În sesizare se dă și exemplul comisiilor parlamentare.

„În aceeași măsură în care comisiile parlamentare, ca organe interne de lucru, nu ar putea să se substituie Parlamentului, ca organ colegial și reprezentativ, în vederea exercitării atribuției de adoptare a legilor, tot așa secțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu s-ar putea substitui Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în vederea exercitării atribuțiilor constituționale ale acestuia” , arată sursa citată.

Potrivit modificărilor aduse Legii 317, secția pentru judecători: numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai ÎCCJ, propune președintelui numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor, numește judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, eliberează din funcție judecătorii stagiari sau dispune promovarea judecătorilor.

Secția pentru procurori, la propunerea ministrului Justiției, înaintează președintelui propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului general, prim-adjunctului și adjunctului acestuia, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestuia, numește și revocă procurorii șefi de secție ai Parchetului General, DNA și DIICOT.

Modificările Legii 317 au fost contestate de două ori până în prezent la Curtea Constituțională.