Includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, stopată

„Asta a fost instrucțiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucțiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese și, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegație din partea unor ministere de la București și dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situație inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.

Ministerul Culturii a trimis, pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.

CONTROVERSĂ Grindeanu, un nou atac la Bolojan înaintea votului din PSD privind ieșirea de la guvernare

12:07

SPORT EXCLUSIV FCSB, azi de la 16:45. A început scandalul dintre Gigi Becali și Mirel Rădoi: decizia antrenorului e clară

12:07

„Protecția patrimoniului național este una dintre responsabilitățile principale ale Ministerului Culturii și intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011, când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO și continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloș, prin adăugarea Roșiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, așadar, un act de dispoziție cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului național”, se arată într-un comunicat publicat pe 4 ianuarie 2017, pe site-ul Ministerului Culturii.

Potrivit documentului, „valoarea excepțională” a Roșiei Montane este recunoscută și afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituții și organizații ale specialiștilor din țară și din străinătate în domeniul cercetării și protejării patrimoniului, printre care ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

„Odată identificată valoarea excepțională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenția Patrimoniului Mondial impune obligația declanșării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens. Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esențială: un monument istoric de importanță națională și recunoscut ca atare de Statul Român, și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa (1) și a celor mai periclitate din lume (2). Recunoașterea internațională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO și a României, prin semnarea Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural”, se mai arată în comunicat.

Anul trecut, în octombrie, ministrul Culturii de la momentul respectiv, Lucian Romașcanu, a precizat, referindu-se la depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO, că există riscul ca vizibilitatea internațională a acestui sit să oprească definitiv orice posibilitate de exploatare a resurselor din zonă.

Romașcanu a spus că este vorba despre o „chestiune care ține de modul în care te raportezi la resursele pe care le ai”.

„Roșia Montană era protejată oricum de legislația națională. Sigur că, odată ce ea devine obiect, sit UNESCO, internaționalizarea ei va face foarte grea exploatarea resurselor de acolo, probabil chiar dacă se va face cu apă extracția aurului”, a subliniat acesta.

De asemenea, el a menționat că Guvernul trebuie să analizeze dacă, la momentul depunerii dosarului, au fost îndepliniți toți pașii procedurali premergători.

firmația a fost făcută după ce Teodor Meleșcanu declarase, cu o lună înainte, că dosarul Roșia Montană a fost depus „ilegal” la UNESCO, el acuzând faptul că există vicii de procedură legate de faptul că nu a fost aprobat de premierul Dacian Cioloș sau de Guvern, ci a fost trimis de un ministru.