Comisia Europeană, îngrijorată de situația României: În ritmul actual, datoria publică va ajunge la 60% din PIB până în 2028

În raportul prezentat la București de oficialul european, în cadrul unei conferințe de presă, se precizează și o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România și le-a asumat în scris.

O primă neregulă ar fi faptul că atât bugetul pentru 2017, cât și cel pentru 2018 vizează un deficit global de aproximativ 3% din PIB, în condițiile în care regula privind deficitul – menționată în cadrul fiscal-bugetar național – impune un deficit structural de 1% din PIB.

Mai mult decât atât, cele două rectificări bugetare din 2017 au încălcat normele care interzic aplicarea unor creșteri ale plafoanelor de deficit global și primar în cursul exercițiului fiscal bugetar. De asemenea, au încălcat și normele care interzic majorarea în anul fiscal-bugetar a cheltuielilor cu personalul și a cheltuielilor publice totale, cu excepția celor necesare la cofinanțarea fondurilor UE.

SOCIAL Mercedesul vândut cu cel mai mare preț din lume. Cât costă cea mai scumpă mașină din istorie

17:45

ECONOMIE Germania crește pensiile de la 1 ianuarie 2026. O pensie în Berlin ajunge 48% din salariul mediu

17:42

Comisia a mai estimat și că ponderea datoriei publice va crește treptat, cu riscuri mari la adresa sustenabilității datoriei publice pe termen mediu. De fapt, în situația în care politicile actuale sunt menținute, ponderea datoriei în PIB va ajunge la 60%, până în anul 2028.

„În esență, problema este foarte simplă. Poate o economie să continue să-și mărească deficitul, în condițiile în care crește deja într-un ritm rapid și în condițiile în care o parte a compoziției creșterii economice este foarte dezechilibrată către consum, nu către investiții?”, a menționat Isabela Grilo în cadrul conferinței de presă.

Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), în momentul de față ponderea datoriei publice în PIB se situează la 37,8%. Dar, potrivit previziunilor, ponderea ar urma să crească la 39% în 2019, la 40% în anul 2020, apoi la 41% în anul 2021, 41,9% în 2022 și la 42,7% în 2023.

Din punctul de vedere al Comisiei, această posibilă evoluție poate pune generațiile următoare într-o situație foarte dificilă. „Deci, cumva, aceasta este o alegere între a consuma acum și a consuma mai târziu. Este o alegere între generații. Vrem să punem viitoarele generații într-o situație în care, pe de o parte, să se confrunte cu lipsa invesițiilor de acum, și pe de altă parte cu consecințele creșterii deficitului în fiecare an”, a avertizat Isabela Grilo.

Nu în ultimul rând, în raport, Comisia Europeană a și reclamat faptul că, în 2017, autoritățile nu au trimis Parlamentului o actualizare a strategiei fiscal-bugetare până la termenul legal de 15 august, ci în luna decembrie, subminând astfel rolul de orientare pe care strategia fiscal-bugetară pe termen mediu trebuie să îl aibă pentru buget.