UE și Japonia încheie cel mai mare pact economic din istorie

Peste 600 de milioane de oameni vizați și aproape o treime din PIB-ul mondial sunt principalele cifre puse în joc. Ca efecte în următorii ani, după ce va fi ratificat actul de către cele două Parlamente, Uniunea Europeană promite că va elimina barierele industriei auto japoneze în Europa (e vizată în principal taxa de 10% pentru mașini), iar Japonia că va deschide piața produselor agricole din UE, în condițiile în care firmele europene deja exportă bunuri în valoare de peste 58 de miliarde de euro și 28 de miliarde de euro în servicii către Japonia. 

De ce este important acordul UE-Japonia

• Va elimina majoritatea taxelor plătite anual de către companiile europene ce exportă în Japonia;
• Va deschide piața japoneză pentru exporturile europene de produsele agricole, plus alte sectoare;
• Taxa de 10% pentru importurile de mașini din Japonia va fi eliminată într-un interval de 7 ani;
• Se consideră că acordul va reduce aproximativ 99% din tarifele percepute de EU – Japoniei și 94% din tarifele percepute de Japonia – Uniunii Europene. 

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

La finalul Summit-ului a fost dat și un semnal politic privind dezacordul față de politica de tip război comercial privind taxele vamale, începută în ultima perioadă de liderul american Donald Trump față de China și UE: respingerea fermă a protecționismului comercial.

„Aprofundarea relațiilor româno-nipone reprezintă o prioritate a componentei de politică externă din Programul de Guvernare, pe care ne dorim să o promovăm cu eficiență și va rămâne un obiectiv constant al României indiferent de formula de guvernare de la București” Paul Stănescu, 16 ianuarie 2018

Ultimele amintiri, neplăcute, în relația româno-niponă

În contextul de mai sus, nu putem uita de ratarea de către România a șansei de a îmbunătății relațiile economice cu Japonia, ca urmare a vizitei, din ianuarie 2018, a prim-ministrului Shinzo Abe.

Pentru cine nu-și mai aduce aminte, acesta s-a aflat la început de an într-un turneu în Europa, având programată și o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul României, Mihai Tudose. Doar că, în timpul călătoriei, premierul nipon a aflat că omologul său român a fost forțat, cu o seară înainte, de către către conducerea PSD, să demisioneze. Drept efect, prim-ministrul japonez și-a anulat vizita la Guvern și s-a întâlnit doar cu președintele Klaus Iohannis.

Iar în cele din urmă, vizita de la Guvern, a fost înlocuită cu una la Muzeul Satului din București. Un eșec total din partea noastră.

Impactul economic asupra României, în istoricul relației româno-nipone

• Conform ultimului raport al Băncii Naționale a României privind investițiile directe în România și publicat în 2017, pentru sfârșitul de an 2016, Japonia se află pe locul 22 în topul statelor care investesc în România, cu un total de 284 milioane de euro (0,4% pondere ISD), după state precum Gibraltar, Irlanda și Cipru (cu o pondere de 6,5% pondere ISD);
• De-a lungul anilor, principalele investiții nipone în România au vizat industria auto, împrumuturi acordate pentru modernizarea unor porțiuni de drumuri naționale și, mai recent, o posibilă finanțare ce urmează a fi primită de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională în vederea realizării magistralei 6 de metrou, ce ar putea legă centrul Capitalei de Aeroportul Otopeni;
• Totalul exporturilor și importurilor româno-japoneze este într-un picaj semnificativ – dacă în 2007 a fost un total de schimburi în valoare de 541 milioane USD, în aprilie 2017 acesta se situa la nivelul a 199 de milioane USD, conform MAE;
• Guvernul anunța, într-un comunicat în ianuarie 2018, că „mai mult de 70 de companii japoneze sunt deja prezente în România, asigurând circa 40.000 de locuri de muncă în domenii economice importante precum infrastructură, energie, componente auto, agricultură.”

Evenimentul de ieri nu ne poate lăsa indiferenți, cu atât mai mult cu cât România va beneficia de implementarea Pactului Japonia – Uniunea Europeană, ca membră a UE.

Din păcate, actualul Guvern, Parlament, Președinție poartă o vină comună ce va rămâne în istoria noastră diplomatică – nu au fost în stare să organizeze o vizită oficială cu unul din cei mai importanți lideri actuali – premierul Japoniei.  Și, să nu uităm că Japonia este considerată a patra putere economică a lumii! Iar noi, noi suntem și rămânem mici în superficialitatea noastră de acțiune internațională.

Pe tot parcursul ultimelor două zile, niciun oficial român nu a menționat acest pact istoric.

Paul Chioveanu activează din 2004 în sectorul ONG. Licențiat în științe politice și relații internaționale, are expertiză pe zona de bună guvernare, drepturile omului și comunicare publică. Când nu scrie opinii, Paul pune întrebări și editează audio podcast-urile Telegraful, ipoteze în căști.