Demisia de onoare. Varianta Ogrezeni, Giurgiu

V-am zis că vreau să scriu scenariul unui film de acțiune? De fapt, e mai mult o tragi-comedie. În rolul principal e un primar pesedeu din comuna Ogrezeni, județul Giurgiu, Jean Jipa, pe numele și prenumele lui. Băi, băiatule, omul ăsta a trăit o dramă destul de obișnuită în cinematografia noastră politică: a luat 3 ani cu suspendare pentru delapidare, fals intelectual și abuz în serviciu. Și aici intervine elementul neașteptat: a fost răpit de extratereștri care l-au obligat să-și scrie demisia de onoare.

Oameni de neînlocuit

Scuze, ăsta e alt subiect de film. Deci, și-a dat demisia de onoare, scrisă, pe care a depus-o și la Prefectura Giurgiu și la Consiliul local Ogrezeni. Booon! Un final senzațional, aș zice, în contextul în care toate filmele cu delapidări și băgat mâna până-n cot în banii altora, se încheie la noi cu o crasă nepăsare și o nesimțire vecină cu pesta porcină. Practic, colcăie viața publică din România de oameni de neînlocuit, chiar dacă sunt ultimii în măsură să ocupe funcții de conducere și să dea lecții oamenilor cinstiți. Bine, ei cred oricum că toată lumea li se aseamănă: hoață, șmecheră și profitoare.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Jos pălăria, Jenică!

Revenind însă la Jenică al nostru, în demisia de onoare chiar declara, citez: „oamenii ce compun societatea nu merită să fie conduși și reprezentați de persoane ce au calitatea de condamnați pentru infracțiuni grave”. Bine, băi băiatule, jos pălăria! Venind de la un primar PSD declarația asta e uluitoare. Când România e condusă și reprezentată cu mult tupeu de un dublu condamnat.

Dar! Daaar. Ce credeți că se-ntâmplă? Răsturnare incredibilă de situație, lumea încremenește pe scaune la cinematograf: Jenică, doamnelor și domnilor, își retrage demisia de onoare! Șoc, groază, senzațional! Iată ce scrijelește Jenică într-un cutremurător comunicat ogrezean: lacrimile, tristețea voastră purtată în tăcere și dorința de a rămâne în continuare alături de nevoile tuturor, cuvintele pe care mi le-ați adresat personal la domiciliu, cât și pe stradă, mesajele transmise din om în om și prin celelalte căi de comunicare, au creat un climat de natură sufletească și psihologică, favorabil revenirii asupra demisiei de onoare!

Ete, fleoșc!

Lacrimile cristaline

Aici bag colona sonoră: lacrimile cristaline, ce le-am vărsat pentru tine, pentru tine draga mea, pentru fericirea ta. Parara ram! Generic! Formația, nu genericul de film.

Ce vorbești, dom’le? Acum înțeleg eu de ce Dragnea nu și-a dat demisia de onoare, să plece odată acasă, să-și răsfoiască sentințele. Datorită tristeții purtate în tăcere și a climatului de natură sufletească și psihologică de natură.

Așa e, pe bune că așa e! Imediat după condamnarea pentru furt din banii copiilor săraci, lumea a început în România să umble tristă în tăcere creeând un climat de natură sufletească, dar mai ales meteorologică, de natură să ne plouă două luni de vară!

Du-te, băă, că-mi strici pelicula! Îmi mucegăiește filmul de la umezeala lacrimilor! Aici bag scene unde lumea se târăște pe stradă, în Ogrezeni, își rupe hainele de suferință în intersecții – or fi intersecții în Ogrezeni? – și plângând zi și noapte, bate pe rând la ușa lui Jenică, cerându-i să nu plece, mai sfâșietor decât Rose a lui Leo di Caprio după scufundarea Titanicului? Jack, Jack, come back, Jack!

Rup cu filmul ăsta,vă garantez! Știu și cine să joace rolul lui Liviu… ăsta… Jenică! Un actor complet, de dramă, credibil. Mister Bean!