Proiect de lege pentru modificarea LEGILOR JUSTIȚIEI. Societatea civilă vrea să fie mai prezentă în cadrul CSM

„Scopul prezentei propuneri legislative este acela de a implementa în mod corect și coerent recomandările Comisiei de la Veneția, prin modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției”, arată inițiatorii, în expunerea de motive, a proiectului legislativ.

Propunerea legislativă este semnată în numele inițiatorilor de senatorul Edward Dîrca și deputații Dan Barna, Silviu Dehelean și Stelian Ion.

CONTROVERSĂ Departamentul de Justiție al SUA reanalizează dosarul Epstein, după acuzații gravă că ar fi ascuns documente care îl menționează explicit pe Trump

11:44

REACȚIE Andrei Caramitru vede semne bune în economie. „Aterizare lină, după o criză bugetară gravă. E foarte rar, de obicei crizele bugetare se termină cu FMI și recesiune severă”

11:40

USR vorbește în proiectul de lege despre avizele care includ recomandările Comisiei de la Veneția asupra legilor justiției.

„Principalele recomandări exprimate au fost următoarele: reconsiderarea sistemului pentru numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor relevante din Constituție, în vederea creării condițiilor necesare pentru un proces neutru de numire și revocare, prin menținerea rolului unor instituții precum CSM și Președintele României, astfel încât să poată echilibra influența ministrului justiției; eliminarea restricției libertății de exprimare a judecătorilor și procurorilor; completarea prevederilor privind răspunderea materială a magistraților prin prevederea expresă a faptului că, în absența relei credințe și/sau a gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care poate fi reanalizată de o altă instanță; modificarea mecanismului acțiunii de recuperare astfel încât să se asigure că acesta se pune în mișcare dacă și după ce răspunderea magistratului a fost stabilită prin procedura disciplinară; reconsiderarea înființării Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție; recurgerea la procurori specializați, dublată de măsuri procedurale eficiente de salvgardare, apare ca o alternativă potrivită sub acest aspect; reexaminarea, în vederea specificării mai exacte, a motivelor de revocare a membrilor CSM; eliminarea posibilității de revocare a membrilor CSM prin votul de neîncredere al adunării generale a parchetelor (inclusiv prin petiții); identificarea unor soluții care să asigure o participare mai efectivă a reprezentanților societății civile în cadrul CSM; abandonarea definitivă a schemei de pensionare anticipată a magistraților, dacă nu se constată că nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului judiciar; identificarea unor modalități de consolidare a supervizării activității serviciilor secrete de informații”, susține parlamentarii USR, în expunerea de motive.

Proiectul legislativ amendează legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, care a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis pe 12 octombrie, fiind publicată și în Monitorul Oficial.

„Procurorii se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii. Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutați prin transfer, detașare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegați, suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege”, prevede articolul 3 al proiectului.

În forma în vigoare, articolul 3 arăta astfel: „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției. Procurorii sunt independenți în dispunerea soluțiilor, în condițiile legii prevăzute de Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Procurorii numiți de președintele României se bucură de stabilitate”.

O altă modificare prevede durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție, respectiv 3 ani. În forma promulgată de președinte durata cursurilor este de 4 ani.

„Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 3 ani. În al doilea an de cursuri, auditorii urmează stagii de pregătire practică la instanțe și parchete. În ultimul an de cursuri, auditorii efectuează stagii de practică la cabinete de avocatură, penitenciare, precum și la alte instituții cu relevanță pentru pregătirea profesională. Instituțiile la care se efectuează stagiile de practică și durata acestora sunt stabilite de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învățământ. Stagiile de practică sunt organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Național al Magistraturii și instituțiile cu relevanță pentru pregătirea profesională”, prevede proiectul de lege.

De asemenea, proiectul mai stipulează că durata stagiului va fi de un an. În forma promulgată de Klaus Iohannis pe 12 octombrie, durata stagiului este de 2 ani.

Proiectul legislativ amendează și legea privind organizarea și funcționarea CSM.

„ Revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: persoana în cauză nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători și procurori, cu excepția avertismentului, iar măsura a rămas definitivă. Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii constată incidența uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1), la sesizarea majorității judecătorilor care compun Secția pentru judecători sau, după caz, a majorității procurorilor care compun Secția pentru procurori, precum și la sesizarea unei adunări generale. Revocarea din funcția de președinte sau vicepreședinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)-g), se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și se dispune prin votul majorității Plenului Consiliului, în prezența a cel puțin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea Plenului se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată”, arată articolul proiectului USR care face referire la Legea privind organizarea CSM.

Partidul de Opoziție mai modifcă, prin inițiatva legislativă, și articolul privitor la inspectorul șef al CSM.

„Inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct sunt numiți de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcție, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres. Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct se anunță cu cel puțin 3 luni înaintea datei acestora”, prevede proiectul depus de USR.

Camera Deputaților este prim for sesizat pe inițiativa legislativă, Senatul fiind cameră decizională.

În avizul Comisiei de la Veneția, dat vinerea trecută publicității, forul european critică OUG 92 care modifică legile justiției și schimbările aduse Codurilor Penale, având și o serie de recomandări pe care le face României cu privire la legislația din domeniul juridic.