ROMÂNIA, fruntașă în TOPUL RUȘINII. Peste 6 din 10 tineri trăiesc în CASE SUPRAAGLOMERATE

În zece state membre se înregistrează o rată de supraaglomerare pentru tineri mai ridicată decât media UE. Printre ele, șapte țări (Slovacia, Letonia, Polonia, Croația, Ungaria, Bulgaria și România) au raportat anul trecut că mai mult de jumătate din populația lor tânără locuiește în gospodării supraaglomerate, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.

România este fruntașă

În rândul statelor membre ale UE, cel mai scăzut procent de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani care locuiau în gospodării supraaglomerate se înregistra în 2017 în Malta (4%), Cipru (5,7%) și Belgia (7,7%) iar cel mai ridicat în România (65,1%), Bulgaria (61,6%) și Ungaria (57,4%).

Se consideră că o locuință este supraaglomerată dacă nu dispune de minim o cameră per cuplu, o cameră pentru doi tineri de 12-17 ani, o cameră pentru maxim doi copii sub 12 ani, potrivit Eurostat.

CONTROVERSĂ Nicușor Dan îi pune bețe-n roate „eroului” Recorder, Laurențiu Beșu. Președintele nu i-a semnat trecerea din funcția de judecător la cea de procuror

16:51

EMISIUNI „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe miercuri, 18 februarie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Silviu Predoiu

16:51

Procentajul tinerilor care locuiau în gospodării supraaglomerate era în 2017 cu doar nouă puncte procentuale mai ridicat decât cel al ratei de supraaglomerare pentru întreaga populație a UE (17,5%).

Cea mai mare diferență între ponderea tinerilor de 15-29 de ani și ponderea la nivelul întregii populații a fost observată în Bulgaria (aproape 20% mai mare în cazul tinerilor).

În Danemarca, Olanda, Cipru, Suedia și Finlanda, rata de supraaglomerare pentru tineri era anul trecut de cel puțin două ori mai ridicată comparativ cu cea pentru întreaga populație.

Populația de referință pentru aceste date include toate locuințele private și membrii actuali care locuiesc pe teritoriul unui stat membru la momentul colectării datelor. Persoanele care locuiesc în locuințe colective și în instituții sunt în general excluse din populația țintă.

Foto: Eurostat/ Hepta