Le Monde: ROMÂNIA, pe calea Poloniei și Ungariei

Evenimentul promitea să fie un simbol al integrării cu succes a României în UE, care va prelua de la 1 ianuarie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar atrage, în mod contrar, atenția asupra exceselor partidului care se află la putere la București, relatează publicația Le Monde.

În cauză se află atacurile repetate ale Partidului Social Democrat (PSD), în special ale liderului său, Liviu Dragnea, împotriva sistemului judiciar local. Moștenitor al fostului Partid Comunist, PSD a dominat politica românească aproape continuu de la căderea lui Ceaușescu în 1989. În mod oficial, România a cunoscut o schimbare național-conservatoare recentă, care trezește temerea că România, mult timp printre statele cele mai pro-europene ale continentului, se alătură taberei vecinilor suveraniști maghiari sau polonezi, se arată în articolul semnat de Jean Baptiste Chastand.

Chiar dacă o președinție rotativă este lipsită de o putere reală, simbolul este nefericit într-un moment în care atacurile asupra statului de drept sunt în creștere în est. În următoarele șase luni, Bucureștiul va trebui să decidă dacă va include în agenda Consiliului procedura foarte sensibilă de sancțiuni împotriva Varșoviei și Budapestei pentru atacurile lor asupra independenței sistemului judiciar.

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

Cu toate acestea, Liviu Dragnea (56 de ani), cel mai puternic om politic român, deja condamnat pentru acuzații de fraudă electorală și corupție în alte două dosare, este el însuși angajat într-o cursă contra cronometru cu justiția pentru a scăpa de închisoare, potrivit Le Monde.

Lipsit de funcția de prim-ministru din cauza cazierului său judiciar, dl. Dragnea a impus doi ani de reformă a sistemului penal unui guvern aflat sub controlul său. Dacă sistemul judiciar românesc arăta deficiențe reale, aceste reforme, adoptate fără consultare și uneori cu simple ordonanțe, au ca scop să slăbească lupta împotriva corupției, una dintre principalele realizări ale aderării la UE, precizează autorul articolului.

În doi ani, guvernul a eliminat șeful procuraturii anticorupție, a redus infracțiunile de corupție în Codul Penal și a instituit un inspectorat pentru judecători sub controlul Ministerului Justiției. Într-un raport vitriolic, publicat la 13 noiembrie, Comisia Europeană a cerut Bucureștiului să reconsidere aceste reforme, încheie Le Monde.