Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor a fost adoptată de Senat

Senatorii au adoptat Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu 89 de voturi „pentru”, 7 voturi „împotrivă” și o abținere. Actul normativ a fost votat în plenul Senatului, prim for sesizat, ca reexaminare, în urma deciziei CCR.

„Legea adoptată are ca obiect de reglementare instituirea sistemului național de prevenire și combatere a terorosmului, prin transpunerea Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/ CE a Comisiei”, potrivit raportului Comisiei juridice a Senatului.

Legea prevede că reprezintă „entități raportoare” fundațiile și asociațiile, federațiile, precum și orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, a fost introdusă o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale, care ulterior a fost contestată la CCR.

Potrivit legii, unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Comisia juridică din Senat a retrimis plenului fără modificări proiectul de lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor.

Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Revizuirea inițiativei legislative vine în urma unei decizii a CCR care a admis parțial sesizarea Opoziției asupra proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În decembrie, CCR a admis parțial obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de un număr de 90 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și USR.

Pe 19 iulie 2018, Comisia Europeană a anunțat că trimite România, Grecia și Irlanda în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

Foto: Hepta