CCR, amânare după amânare pe conflictul între Parlament și ÎCCJ

Judecătorii Curții Constituționale au decis să amâne pentru 20 mai sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, sesizare făcută de Florin Iordache.

CCR a amânat pentru 20 mai sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, sesizare făcută de Florin Iordache, fiind a doua amânare în privința pronunțării în acest caz și a treia în total.

Știrea inițială

CCR se va pronunța, vineri, asupra conflictului dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, sesizare făcută de Florin Iordache. Judecătorii CCR au decis, pe 11 aprilie, să amâne pronunțarea.

În ședința de pe 11 aprilie, Curtea Constituțională a hotărât să amâne luarea unei decizii din cauza unor probleme de sănătate ale judecătorului raportor Petre Lăzăroiu, care urma să se opereze la coloană.

Înaintea ședinței CCR de pe 11 aprilie, prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan a făcut un apel către magistrații Curții de a suspenda procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache. Aceasta a scris pe Facebook că judecătorii CCR nu trebuie să se lase „intimidați de atacurile furibunde în stil interlop ale condamnatului penal Liviu Dragnea”.

Părțile implicate în conflict au susținut punctele de vedere, în ședința publică de pe 10 aprilie a Curții Constituționale.

Florin Iordache a declarat, în susținerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanța supremă pentru cazurile de corupție prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.

Vicepreședintele Camerei Deputaților a adăugat că inițial legea nu prevedea constituirea în mod obligatoriu a completurilor specializate în judecarea cauzelor de corupție, însă această prevedere a devenit obligatorie, după modificarea de către Parlament a actului normativ.

De cealaltă parte, președintele ÎCCJ Cristina Tarcea a afirmat că o decizie a Curții Constituționale prevede că vicepreședintele Camerei Deputaților nu are competența să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuție nu poate fi delegată de către președintele Camerei Deputaților.

Ea a adus în discuție și dezbaterile la momentul revizuirii Constituției, precizând că stenogramele discuțiilor dovedesc că a fost stabilit că Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului și președintele CSM au atribuții în sensul sesizării unui conflict juridic între instituții la Curtea Constituțională.

Șefa instanței supreme a declarat că ÎCCJ nu a încălcat legea 78/2000, așa cum este susținut în sesizarea la CCR a conflictului între cele două instituții, fiindcă în ceea ce privește completurile specializate, constituirea acestora este făcută conform altei legi, 92/1992.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acțiunea a fost făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuțiile de către președintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.