Obiceiuri și tradiții de Florii: Plăcinte speciale și mâțișori folosiți la farmece și la descântece

Cu o săptămână înaintea Paștilor, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile sau „Duminica Stâlpărilor”, cum este cunoscută în Bistrița-Năsăud această sărbătoare.

Etnologul Maximilian Menuț spune că aceasta este cea mai importantă sărbătoare care vestește Învierea Domnului, aducând aminte de intrarea lui Iisus în Ierusalim și că în Bistrița-Năsăud tradițiile nescrise ale satului încă se mai păstrează.

„S-au conservat multe dintre ritualurile din vatra satului nostru menite să ne arate încă o dată legătura strânsă cu pământul și divinitatea. În multe sate se respectă tradiții, transmise din generație în generație, obiceiuri și credințe eterogene în care elementele laice coexistă cu cele religioase”, a povestit, pentru corespondentul Mediafax, Maximilian Menuț.

JUSTIȚIE Spionul româno-moldovean, acuzat că a dat secrete de stat KGB-ului din Belarus, va fi extrădat

12:35

ACTUALITATE Alex Bodi face dezvăluiri despre clanurile din Madrid: „Cel mai bun respect e frica”

12:30

În satul Posmuș, băieții și fetele adună mâțișoare de prin împrejurimile satului în Ajun de Florii și, după ce acestea sunt sfințite cu agheasmă și binecuvântate de preot, sunt duse acasă.

„Oamenii duc acasă mâțișoarele și le plantează în grădină, pe holdele semănate, pe morminte, le pun în grajduri, la stâna oilor și după icoane. Ele simbolizează belșugul anului ce va veni, vor feri locul unde sunt puse de trăsnete, boli, inundații și vor aduce recolte bogate”, spune Menuț.

La Dumbrăvița, ziua de Florii are o însemnătate aparte iar ramurile de salcie aduse de la biserică după ce au fost sfințite sunt utilizate la farmece și la descântece. Oamenii cred că ramurile sfințite au puterea de a vindeca anumite boli și de a opri furtunile în mod miraculos.

„Oamenii mănâncă mugurii salciei pentru a se vindeca de maladii și un alt rol al ramurilor de salcie este să alunge duhurile rele, astfel poate fi protejată nu doar casa, ci și animalele din ogradă. Pentru ca vraja de protecție să funcționeze, ramura de salcie trebuie să aibă mugurii deja desfăcuți în momentul în care preotul o sfințește, din acest motiv mulți credincioși țin ramurile în apă în seara dinaintea slujbei. Pentru sănătatea copiilor, părinții obișnuiesc să îi lovească ușor cu ramurile de salcie iar în acest timp trebuie rostită incantația – . De asemenea, salcia respectivă se pune în apa în care se îmbăiază copiii”, a mai explicat etnologul Maximilian Menuț.

În comuna Reteag, din județul Bistrița-Năsăud, în ziua de Florii oamenii nu se spală pe cap fără apă descântată și sfințită de teamă să nu încărunțească, în timp ce sătenii de pe Valea Bârgăului se spală cu apă în care au fiert busuioc, ca să îi fie de folos părului, să îl facă să strălucească de sănătate iar apoi apa trebuie vărsată la rădăcina unui păr.

Gospodinele din comuna Chiuza fac de Florii un fel de plăcinte, speciale, numite „florii”.

„Sunt niște plăcinte împăturite rotund, în formă de floare. Se coc în cuptor și din acestea se dă pomană. La Chiuza mâțișorii se oferă la începutul slujbei religioase, sunt duse acasă, se pun la icoane, folosindu-se în caz de furtună. Atunci se aprind, iar credința era că furtuna se potolea. Se puneau de asemenea și la stupi, pentru a spori cantitatea de miere”, mai spune Maximilian Menuț.

Și la Târlișua gospodinele pregătesc „cocuri”, în cuptor pentru fiecare reprezentant al familiei.

„La Târlișua femeile fac pentru fiecare membru al familiei, într-o formă răsucită la capete, asemănătoare cifrei 8 și sunt numite . Acestea erau aduse la biserică și după sunt sfințite sunt mâncate de membrii familiei”, mai spune etnologul.

În orașul Sângeorz-Băi se respectă de Florii vechi tradiții: credincioșii pun crenguțe de salcie îmbobocite într-o vază iar altele sunt date vacilor de mâncare, existând credința că acestea vor avea mai mult lapte și vor naște viței gemeni. Tot în această duminică copiii obișnuiesc să meargă pe lângă ape și să rupă crengi de salcie pentru a confecționa fluiere.