Concurs de ciocnit ouă în fața bisericii dintr-un sat din Bistrița-Năsăud

După slujba din ziua de Paște, sătenii din Stupini, comuna Sânmihaiu de Câmpie, iau ouă roșii pe care le duc în cimitir și le dăruiesc rudelor și prietenilor decedați.

Apoi, toată lumea, gătită de sărbătoare, se îndreaptă din nou spre biserică, în a cărei curte începe o adevărată competiție de ciocnit ouă.

„Toată lumea vopsește în această perioadă zeci de ouă, astfel încât copiii și bunicii să aibă suficiente rezerve pentru a ciocni cu întreg satul. Tradiția spune cel care are oul mai tare ia și oul celuilalt. Este foarte importantă pentru noi această tradiție și faptul că se respectă are și o implicare socială, nu numai religioasă. Oamenii vin aici să se vadă și altfel decât se văd în restul anului, aici dispar diferențele sociale, nu există bogatul satului, nu există săracul satului. Toată lumea ciocnește oul cu toată lumea și este o bună dispoziție continuă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ioan Mureșan, unul dintre participanți.

Pentru acest eveniment, fiecare familie din sat pregătește până la o sută de ouă vopsite.

Există chiar și niște reguli ale ciocnitului de ouă, explică etnologul Maximilian Menuț.

EXCLUSIV Zac gunoaiele pe șantierul „Elie Saab Towers”, cel mai umflat proiect imobiliar din București. Blocurile construite de afaceriștii care au „otrăvit” Popești-Leordeni cu dejecții au nevoie de altă autorizație. „La fața locului nu se găsește ce era prevăzut în documente”

05:00

FLASH NEWS Oana Țoiu s-a întâlnit cu veteranii ucraineni și cu oficiali din domeniul securității. Exclusă de la întâlnirea cu liderii europeni despre Ucraina

23:53

„Se crede că oamenii care ciocnesc ouă de Paște se întâlnesc pe lumea cealaltă. Oul se ciocnește capul cu capul și dosul cu dosul, dar în prima zi de Paște se ciocnește numai cap în cap. De regulă, cel mai mic ca vârstă ține oul și cel mare îl ciocnește. Se spune: și se răspunde: . Există și tradiția „pe luate”, cine sparge oul are voie să îl ia pe celălat, iar dacă partenerul refuză să îl dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat. În Bistrița-Năsăud și culorile ouălor au diferite simbolistici: roșu este simbol al sângelui, al soarelui, al focului, al dragostei și al bucuriei de viață; negru este eternitate; galbenul – lumină, fericire, recoltă și ospitalitate; verdele reprezintă reînnoirea naturii, prospețime, rodnicie și speranță; albastru – vitalitate, cer și sănătate, iar violet sau lila – stăpânire de sine, răbdare, încredere în dreptate”, a precizat Maximilian Menuț.