Raport IJ, noi detalii pe despre dosarele cu măsuri de supraveghere tehnică ale DNA

Inspectorii Inspecției Judiciare, care au verificat perioada 2014-2018 din activitatea Direcției Naționale Anticorupție, au constatat că dosarele având că obiect măsuri de supraveghere tehnică nu au fost înregistrate în sistemul ECRIS, nefiindu-le generat număr de dosar în această aplicație, se arată în raportul Inspecției Judiciare privind activitatea DNA, obținut de luju.ro.

Astfel, ele erau înregistrate în ordinea numerelor primite din registrele special constituite în acest sens, în fiecare an.

„La Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, din verificările directe efectuate, a rezultat că dosarele având că obiect măsuri de supraveghere tehnică prevăzute de art. 138 Cod procedură penală, în perioada de referință, nu au fost înregistrate în aplicația Ecris, nefiindu-le generat număr de dosar din această aplicație, și au fost înregistrate în ordinea numerelor primite din registrele special constituite în acest sens, în fiecare an”, se arată în raportul Inspecției Judiciare privind activitatea DNA.

ANALIZA de 10 China a exportat în Rusia, în doar o lună, bunuri de Nivel 1 în valoare de 40 milioane dolari. „Articole de care Moscova are nevoie pentru a fabrica sistemele de arme ghidate de precizie, necesare pe frontul din Ucraina”

10:00

SOCIAL De ce există oglinzi în lifturi? Specialiștii explică prezența acestui obiect într-un astfel de spațiu

09:54

Potrivit inspectorilor, această modalitate de înregistrare este contrară dispozițiilor articolului 109/2 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prevede: „Cauzele având că obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestațiile date prin lege în competență judecătorului de drepturi și libertăți se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte”.

Totodată, solicitările DNA de emitere a mandatelor de supraveghere și interceptare erau repartizate manual judecătorului planificat în ziua în care solicitarea era primită de Înalta Curte de Casașie și Justiție.

„Verificările au relevat că, în perioada 2014-2017, la Secția penală a instanței supreme a fost desemnat să soluționeze astfel de cereri un număr limitat de judecători ai secției (în medie 4 judecători), fiecare din judecătorii astfel desemnați fiind cuprins în planificarea întocmită lunar și aprobată de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. În ceea ce privește modalitatea de repartizare a acestor cereri, din verificările directe efectuate a rezultat că dosarele având că obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică au fost repartizate manual judecătorului de drepturi și libertăți planificat în ziua primirii cererii”, potrivit documentului citat.

Planificarea, arată raportul, se întocmea prin includerea câte unui judecător dintre cei desemnați, în fiecare săptămână, iar toate cererile primite în săptămâna respectivă erau repartizate manual judecătorului din planificare.

În situația în care un judecător soluționase deja o cerere în legătură cu un dosar de urmărire penală, următoarele cereri care vizează același dosar îi erau repartizate manual tot lui.

Potrivit raportului Inspecției Judiciare, în perioada 2014-2018 au fost înregistrate 953 de cereri ale DNA de emitere de mandate de interceptare și supraveghere, iar dintre acestea, 942 au fost admise, procentul fiind de 98,85%.