Presa Kremlinului atacă serialul „Cernobîl”: Agenții CIA au provocat dezastrul / Filmul despre dezastru, „o caricatură”

Faptul că un canal american și nu unul rusesc spune povestea dezastrului din 1986 în serialul „Cernobîl/ Chernobyl” nu este văzut cu ochi buni de presa apropiată de Kremlin, spune jurnalistul Ilya Shepelin, într-un editorial publicat de The Moscow Times.

Practic, toate marile companii media din Rusia au avut ceva de spus despre serialul transmis de HBO, iar jurnalistul consideră că presa apropiată de Kremlin a declanșat o mică cruciadă împotriva docu-dramei.

Komsomolskaya Pravda (KP), cel mai cunoscut ziar rusesc, sugerează faptul că serialul este folosit de concurența centrului de energie atomică de stat din Rusia, Rosatom, pentru a macula imaginea țării ca o putere nucleară.

ISTORIE Povestea regelui viking care a dat numele tehnologiei Bluetooth, folosită astăzi de miliarde de oameni

07:00

INEDIT Cercetătorii au descoperit de ce este încă în viață cel mai bătrân animal terestru din lume. Broasca țestoasă Jonathan are aproape 200 de ani

07:00

O publicație care are succes printre cititorii în vârstă, Argumenty i Fakty, a descris serialul ca pe o „caricatură și nu adevărul”.

„Nu mai lipsesc decât urșii și acordeoanele!”, a comentat și Stanislav Natanzon, prezentatorul canalului de știri Rossia 24. Acesta reproșează serialului o imagine în care a depistat ferestre moderne care sunt lovite de o furtună în orașul Prîpeat.

„Criticii se leagă de amănunte minore”, spune Shepelin.

În emisiunea de la Rossia 24, a fost prezentat un articol din KP în care se arăta că serialul HBO greșește atunci când susține că autoritățile sovietice au avut rețineri atunci când a fost vorba să își asume responsabilitatea și că ezitările au dus la rezultate groaznice.

„Savantul Valery Legasov nu doar că a coordonat reacția autorităților în dezastrul de la Cernobîl, dar a și criticat deschis conducerea industriei nucleare”, au susținut cei de la postul apropiat de Kremlin citând un material care ar fi fost publicat de Legasov în termeni cât se poate de critici. Articolul ar demonta supoziția din serialul HBO.

„Din păcate, media controlate de stat încearcă adesea să demaște o serie de minciuni folosind alte minciuni. E adevărat că Legasov a scris acel articol pentru KPO în 1987, dar nu a fost pe placul editorilor așa că articolul a fost refuzat”, arată Shepelin.

Legasov era deja la capătul răbdărilor în acel moment. Academia de Științe îi respingea ideile, liderul sovietic Mihail Gorbaciov refuza să îi acorde titlul de Erou al Muncii Socialiste, pe care l-au primit alți savanțic are au lucrat cu Legasov la Cernobîl.

După o întâlnire la Academia de Științe, Legasov s-a spânzurat. Aceasta este și prima scenă a serialului, care debutează cu textul „care e prețul minciunilor? Nu e vorba că le vom confunda cu adevărul. Adevăratul pericol este că, dacă auzim prea multe minciuni, n-o să mai fim capabili să recunoaștem adevărul”.

Ziarul rusesc s-a răzgândit și a publicat materialul abia la două săptămâni de la moartea savantului, în 1988.

Potrivit editorialistului serialul este destul de aproape de adevăr, cineaștii acordând o atenție deosebită multor detalii. „Mă aștept ca difuzarea ultimelor episoade să declanșeze o nouă serie de critici fără nicio bază”, scrie Shepelin.

Un exemplu al perspectivei pe care o așteaptă de la presa apropiată de Kremlin sunt afirmațiile lui Anatoly Vasserman, jurnalist care își asumă apărarea perioadei sovietice afirmând cu privire la serial că „dacă anglo-saxonii filmează ceva despre Ruși cu siguranță că nu va corespunde adevărului”.

Spre deosebire de majoritatea filmelor dedicate dezastrului, numai primul episod al serialului este dedicat accidentului, episoadele următoare urmărind eforturile făcute de cetățeni obișnuiți din Uniunea Sovietică de a răspunde consecințelor exploziei. „Aceștia sunt oamenii care au salvat Europa cu prețul propriilor vieți”, spune Shepelin.

Rusia nu onorează memoria acestor oameni, spune jurnalistul.

Acesta citează site-ul oficial al Kremlinului, unde Vladimir Putin nu se referă la supraviețuitorii dezastrului decât cu prilejul comemorărilor majore ale accidentului. Ultima dată, președintele rus ar fi vorbit despre acest subiect în 2016, cu ocazia marcării a 30 de ani de la accident, și în 2011, când se împlineau 25 de ani.

Canalul rusesc NTV a anunțat că deja filmează propriul serial bazat pe interpretarea faptelor de la Cernobîl iar editorialistul de la Moscow Times spune că premiza ar fi aceea că „CIA a trimis un agent la Cernobîl pentru a face un sabotaj”.

Regizorul peliculei pregătite, Alexei Muradov ar fi descris deja teoria conspirației pe care o are în vedere: „O variantă susține că americanii au infiltrat un agent la Cernobîl și mulți istorici nu neagă faptul că la data exploziei un agent al puterii inamice se afla în uzină”.

În loc să recunoască contribuția bărbaților și femeilor care s-au sacrificat pentru a face față urmărilor dezastrului de la Cernobîl, Moscova pregătește un film polițist care se bazează pe o teorie a conspirației în care un ofițer KGB încearcă să prindă agenți americani, noii vinovați ai acestei tragedii naționale, arată jurnalistul.

Reuters anunță că succesul de care se bucură serialul HBO a resuscitat turismul în zonă, tot mai mulți vizitatori din întreaga lume fiind dornici să vadă cu ochii lor uzina nucleară de la Cernobîl și orașul fantomă care o învecinează. O agenție de turism care are în ofertă posibilitatea de a vizita Ucraina ar fi raportat că numărul celor care vor să vadă locurile dezastrului a crescut cu 40% de când a început să fie difuzat serialul.

Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din orașul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitații radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa și în estul Americii de Nord. Țările care au fost afectate cel mai mult de catastrofă au fost Ucraina, Belarus și Rusia. Aproximativ 8,4 milioane de locuitori din cele trei state au fost expuși la radiații, iar 336.000 de persoane au fost evacuate. Belarus a fost cel mai afectat stat din punct de vedere meteorologic, deoarece 60% dintre precipitațiile radioactive au căzut pe teritoriul său.

Conducerea fostei Uniunii Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistență internațională în 1990, la patru ani de la accident.