Curtea Constituțională discută, joi, rezultatele și contestațiile la referendumul pe justiție

Printr-una dintre contestații este solicitată anularea decretului 420 din 25 aprilie 2019, semnat de președintele Klaus Iohannis, pentru organizarea referendumului din 26 mai. Totodată, cererea este și de a infirma rezultatele referendumului național.

Surse din CCR au declarat, pentru MEDIAFAX, că cetățeanul care a depus contestația pentru infirmarea referendumului reclamă neconstituționalitatea întrebărilor, însă Curtea va verifica dacă sunt îndeplinite condițiile și criteriile de validare ale referendumului.

Pe 12 iunie, judecătorii Curții a decis să amâne discuția asupra rezultatele referendumului pe justiție, care a avut loc pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

În schimb, pe 14 iunie, președintele Curții Constituționale Valer Dorneanu a transmis o solicitare către BEC în care a cerut lămuriri referitoare la listele pentru referendumul din 26 mai. Dorneanu a întrebat, printre altele, de ce numărul votanților nu a fost identic la cele două întrebări.

BEC i-a răspuns președintelui CCR, precizând că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendum se datorează unei erori generate de formularea ambiguă a Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

„Precizăm că, în absența unei atribuții legale cu acest obiect stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condițiile în care legiutorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.

În condițiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2-4 din Lgea 3/2000, așa cum au fost ele modificate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curții Constituționale 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuția sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificăril și completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum.

În opinia noastră, numărul corct car trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului este numărul total al alegătorilor din lisa electorală permanentă pe care fiecare biroul electoral al secției de votare l-a primit în format tipărit”, arată Biroul Electoral Central, în răspunsul către CCR, obținut de MEDIAFAX.

BEC mai spune că unele diferențe de cifre ale alegătorilor care au răspuns la întrebările la referendum au avut drept cauză greșeala unora dintre Birourile Electorale Județene în înscrierea pe liste, respectiv BEJ Constanța, Neamț și Vâlcea.

Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiție, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

La referendumul de pe 26 mai, cetățenii au fost chemați să se pronunțe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Mediafax Foto / Liviu Untaru