Care sunt dosarele de la Înalta Curte vizate de decizia CCR privind completurile specializate. Unul dintre cei vizați este Darius Vâlcov

Fostul ministru de Finanțe, Darius Vâlcov, ar putea fi unul dintre beneficiarii deciziei Curții Constituționale de miercuri. Fostul consilier pe probleme economice al premierului a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare de un complet de 3 judecători, în primă instanță, pe 8 februarie 2018. Astfel, potrivit deciziei Curții Constituționale, procesul acestuia ar trebuie rejudecat de la zero. De altfel, apărătorul lui Darius Vâlcov a mai susținut, în termenele din apel, că acel complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) nu era specializat pe corupție.

Și procesul fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, ar putea fi rejudecat. El a fost condamnat, în noiembrie 2016, la o pedeapsă în primă instanță, de 8 ani de închisoare cu executare de către un complet de 3 judecători nespecializat pe corupție. Și fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, inculpat în același dosar, a fost condamnat tot atunci, la o pedeapsă de 5 ani de închisoare, de către același complet.

EVENIMENT 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Mesajul premierului Republicii Moldova: Malurile Prutului sunt tot mai aproape

12:28

CONTROVERSĂ Minele în derivă din Marea Neagră încaieră Ambasada Rusiei și MApN. Rușii arată cu degetul spre Ucraina

12:06

De asemenea, fiica fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, deputatul Andreea Cosma, a fost condamnată în decembrie 2018, în primă instanță, tot de către un complet de 3 judecători nespecializat pe corupție, la 4 ani de închisoare.

Pe de altă parte, și procesele celor achitați de completurile de 3 judecători ar trebui, în mod normal, rejudecate. Poate fi cazul dosarului „Rovinari – Turceni”, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 10 mai 2018, în primă instanță, achitarea fostului premier Victor Ponta și a fostului ministru al Transporturilor, Dan Șova. În același dosar au fost achitați, în primă instanță, și Laurențiu Ciurel, fost director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA, și Laurențiu Graure, fost director economic al CET.

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de Florin Iordache.

Curtea Constituțională precizează, în urma admiterii conflictului Parlament-ÎCCJ, că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluționate în prima instanță înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților și a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003″, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, președintelui Camerei Deputaților, Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.