Salariul mediu net depășește 3.000 de lei în București și Cluj, în Vrancea este sub 2000 de lei

Decalajele geografice se mențin foarte mari: salariul mediu din București este cu 84% mai mare decât cel din Vrancea; mai mult, salariul mediu din București a crescut cu 12,6% în 2018, în timp ce cel din Vrancea a crescut cu 11,1%.

Observația are o validitate generală: regiunile cu salarii reduse (sud, sud-est și nord-est, precum și unele județe din sud-vest) înregistrează rate de creștere salarială mai mici decât județele unde salariile sunt deja mult peste medie. Convergența nu se vede decât la vârf, capitala înregistrând o rată de creștere ceva mai mică decât județele Cluj, Timiș, Brașov sau Sibiu. Dacă diferențele de creștere se mențin, în următorii cinci ani Clujul ar putea ajunge și chiar depăși Bucureștiul din punct de vedere al remunerării medii.

Salarii de peste 2.600 de lei mai sunt în Iași (2.650 lei), Sibiu (2.676 lei), Brașov (2.680 lei), Timiș (2.945 lei), Ilfov (2.913 lei).

La polul opus, cu salarii între 2.000 și 2.200 de lei sunt 19 județe: Maramureș, Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Brăila, Buzău, Călărași, Vâlcea, Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Bihor sau Sălaj.

MILITAR Mark Rutte anunță că NATO va produce tancuri și rachete americane în Europa: „Trebuie să reumplem arsenalele”

19:27

ENERGIE Se vinde o afacere cu microhidrocentrale în județul Mureș. Proprietarul cere peste 1 milion de euro

19:20

La nivel sectorial, angajații din IT și din intermedieri financiare și asigurări au în continuare cele mai mari salarii medii, creșterea de 9,4% înregistrată de aceste două sectoare între ianuarie 2019 și ianuarie 2018 fiind însă sub media națională de 16,8%. Creșteri salariale consistente au fost înregistrate în sectorul construcții, care se confruntă cu presiuni importante pe piața muncii, și în activitățile de servicii administrative și suport, care cuprinde în mare parte activități de outsourcing.

Chiar dacă salariile au crescut în toate sectoarele mari de activitate, creșterile din sectorul public (administrație si apărare, învățământ, sănătate și asistență socială) sunt deosebit de ridicate, guvernul având în acest sens o politică explicită de eficientizare a activității (retenția personalului și atragerea de candidați performanți) și de impulsionare a creșterii economice generale. În această ultimă privință, ecuația are cel puțin două necunoscute: în primul rând, măsura în care creșterile salariale din sectorul public vor împinge indirect, prin mecanismul pieței muncii, salariile în sus și în sectorul privat; în al doilea rând, măsura în care creșterile salariale impulsionează producția internă și nu alimentează creșterea accelerată a importurilor de bunuri de consum, notează realizatorii studiului.

Continuarea strategiei de creștere actuale trebuind să fie însoțită de o stimulare suplimentară a producției interne. În plus, pentru a asigura sustenabilitatea strategiei actuale, guvernul trebuie să se concentreze pe creșterea veniturilor bugetare, care rămân extrem de reduse în comparație cu celelalte țări europene.

La nivelul industriei prelucrătoare, remunerarea medie a crescut în 2018 mai ales în sectorul fabricării mijloacelor de transport (cu excepția automobilelor) și în sectorul fabricării produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucratea țițeiului. General vorbind, decalajele între sectoarele industriei prelucrătoare se măresc în mod evident, creșterile din sectoarele cu salariile cele mai mici (mobilă, îmbrăcăminte, pielărie) fiind sub medie.