Efectele cazului Sorina. Proiect: Copiii care refuză custodia au 6 luni de consiliere psihologică

Un nou proiect de lege inițiat de liderul grupului de deputați PMP, Marius Pașcan, prevede modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Părintele sau persoana, la care se află minorul supus unei executări judecătorești de schimbare a custodiei, este somat(ă) să se prezinte la sediul executorului „în vederea stabilirii modalității în care celălalt părinte își va exercita dreptul de a avea legături personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu”, potrivit proiectului.

De asemenea, „data și ora întrevederii se va stabili de comun acord, dar nu poate depăși 10 zile de la data comunicării”.

La articolul 911 privind regulile speciale de executare este introdusă o nouă prevedere referitoare la ținută, în cazul în care forțele de ordine sunt obligate să intervină în executarea silită, pe lângă executorul judecătoresc: „Agenții forței publice vor purta ținută civilă”.

FLASH NEWS Ucraina a lovit cu drone unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică. Două instalații de prelucrare a petrolului, avariate

18:10

FLASH NEWS Ministrul Finanțelor reacționează după datele INS privind evoluția PIB: „Contracția economică s-a temperat”

18:06

De asemenea, inițiativa legislativă urmărește și „aplicarea penalităților pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești doar părintelui culpabil”.

O altă modificare este stabilirea perioadei de consiliere psihologică între 3 și 6 luni pentru minorii care refuză schimbarea custodiei.

„Reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni. Cererea se soluționează de urgență în camera de consiliu, prin încheierea nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoane la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile”, arată modificarea articolului 913, alineat (2).

Actuala reglementare prevede o perioadă de consiliere psihologică de maxim 3 luni.

După primirea raportului care constată reconcilierea dintre minor și părintele creditor, executorul judecătoresc va relua procedura de executare.

Dacă la finalul programului de consiliere psihologică, psihologul constată că minorul refuză în continuare, „instanța poate dispune continuarea concilierii sau poate dispune revizuirea măsurilor stabilite în hotărârea judecătorească cu privire la exercitarea legăturilor personale dintre părinte și minor”.

Inițiatorul proiectului de modificare legislativă motivează demersul prin reglementarea incompletă a procedurii speciale pentru executarea hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii referitoare la minori.

„În acest sens, în practică există situații în care deși în baza hotărârii judecătorești părintele care deține custodia minorului sau părintele la care s-a stabilit domiciliul minorului în cazul custodiei comune își dă concursul pentru exercitarea legăturilor personale dintre celălalt părinte și minor, aceasta nu se poate realiza din cauza refuzului minorului”, arată motivarea legii.

Conform parlamentarului, durata de trei luni de consiliere psihologică a minorului și părinților nu este suficientă, în opinia psihologilor.

Legislația în vigoare prevede amenzi pentru persoana care refuză să se supună executării silite, deși copilul este cel care refuză stabilirea unor legături personale cu părintele care preia custodia.

„De asemenea, legislația în vigoare nu reglementează cazul în care refuzul minorului persistă și după încheierea consilierii psihologice. Mai mult, legislația în vigoare prevede impunerea de sancțiuni pecuniare chiar dacă raportul psihologului arată explicit faptul că exercitarea legăturilor personale dintre celălalt părinte și minor nu se poate realiza din cauza refuzului minorului”, mai arată expunerea de motive.

Inițiativa legislativă este depusă la Senat pentru dezbatere și este semnată de 11 senatori și deputați PMP. Camera Deputaților este forul legislativ decizional în acest caz.