Carmen Dan, mărirea și decăderea: De la microfonul din priză, la gazele din 10 august / Ministrul de Interne a demisionat din funcție

Prima controversă legată de numele lui Carmen Dan este scandalul microfonului pe care ministrul a pretins că l-a găsit într-o priză din locuința de protocol. Carmen Dan a depus, la sfârșitul anului 2017, o plângere la Parchetul General care a deschis un dosar penal pentru violare de domiciliu, după ce ministrul a găsit în casa sa un dispozitiv de ascultare ascuns într-o priză.

„Era un dispozitiv în perete. Nu era un dispozitiv la vedere pe care să îl poți vedea în mod normal. Am considerat că este un aspect care are atribuțiile și competența necesară. Am descoperit dispozitivul azi-după amiază, când am vrut să pun telefonul în priză. După-amiază. După ședința de Guvern. Dispozitivul nu era vizibil, consider că este o precizare importantă. La domiciliu este un spațiul meu privat. Este un dispozitiv funcțional”, a declarat Carmen Dan la acel moment.

ALERTĂ Fată de 13 ani, dispărută din Bragadiru. Poliția a emis RO-ALERT pentru găsirea Alesiei-Elena Bubulincă

23:20

FLASH NEWS Bloomberg: Putin ar putea intensifica atacurile asupra Ucrainei după blocarea negocierilor de pace

23:00

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Serviciului Romând de Informații, Ovidiu Marincea, a afirmat că dispozitivul de înregistrare provine, din primele informații, din zona privată, fiind vorba de un „dispozitiv ieftin, care poate fi cumpărat cu 200-300 lei de pe orice site”. Surse judiciare declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că fapta de violare de domiciliu nu există, fiind vorba despre două persoane care au intrat în locuința ministrului, cu acceptul surorii ei. Este vorba despre doi foști ofițeri de informații, care ar fi fost chemați pentru a efectua un control prin care să verifice dacă există aparatură de intercepare. Mai mult, spuneau sursele citate, microfonul nu a fost găsit în priza, ci ar fi fost plasat chiar de cel chemat sa îl descopere. Aparatul nu era funcțional și nici nu avea loc în spațiul în care a fost găsit, precizau sursele MEDIAFAX.

Fără îndoială însă, momentul care a marcat mandatul lui Carmen Dan a fost cel din data de 10 august 2018, ministrul fiind acuzat atunci de către o mare parte a opiniei publice și de către societatea civilă de faptul că a dat ordin ca jandarmii să intervină violent pentru dispersarea manifestanților din Piața Victoriei. În urma intervenției violente a jandarmilor, a fost constituit și un dosar penal, care nu a fost însă trimis în judecată nici măcar acum. Ba mai mult, Parchetul General a declinat dosarul, după aproape un an, către DIICOT, pe motiv că ar conține fapte ce țin de siguranța națională. Tot după episodul „10 august”, primarul general al Capitalei Gabriela Firea i-a cerut demisia, solicitarea edilului nu a avut însă succes, Dan fiind susținută de fostul președinte al partidului, Liviu Dragnea.

Nici din punct de vedere politic, Carmen Dan nu a avut un mandat liniștit, ea fiind implicată în scandaluri și jigniri publice cu alți oameni politici, chiar din PSD.

Cel mai răsunător scandal este cel prin care Carmen Dan și fostul premier Mihai Tudose și-au adresat cuvinte grele, fie pe Facebook, fie prin intermediul presei. Fostul premier a numit-o pe Dan „minicnoasă, agresivă și incompetentă”, iar replica ministrul nu a întârziat să apară, Tudose fiind numit „bădăran securist”. Scandalul dintre cei doi a plecat de la numirea lui Cătălin Ioniță, șeful Direcției Generale Anticorupție, în funcția de șef al Poliției Române. La vremea aceea, premierul Tudose s-a opus acestei numiri, și implicit demiterii lui Bogdan Despescu. Carmen Dan a cerut atunci „capul” lui Despescu, ca urmare a arestării polițistului pedofil. În cele din urmă, conflictul dintre Dan și Tudose, pe tema numirii unui nou șef la conducerea Poliției Române, s-a lăsat cu o furtună politică și cu demisia lui Mihai Tudose.

Carmen Dan a fost numită ministru de Interne în ianuarie 2017, când l-a înlocuit pe Dragoș Tudorache. Ea a ocupat funcția de secretar al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) între lunile martie și septembrie 1990 și secretar al Școlii generale numărul 3 Videle între 1990 și 1996. În iulie 1996 a devenit referent al Băncii Agricola – Agenția Videle, funcție pe care a deținut-o până în noiembrie 2001. Din 2001 până în 2002 a fost teller front office la Raiffeisen Bank – Agenția Videle. În 2002 a devenit consilier juridic al Consiliului Județean Teleorman – Serviciul Juridic și Contencios, ocupând această funcție până în anul 2010. Din 2010 până în 2012 a fost director executiv al Consiliului Județean Teleorman – Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al Județului Teleorman.

Carmen Daniela Dan a fost subprefect al județului Teleroman timp de aproape doi ani, între 15 iunie 2012 și 13 martie 2014, dată la care a devenit prefect al județului și a ocupat această funcție până în data de 22 decembrie 2016, când a fost numită președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, ca urmare a obținerii unui mandat de parlamentar.

Carmen Daniela Dan a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Ecologică București și a fost licențiată în iulie 2000 la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza. A făcut programul de master în Managementul Afacerilor Publice Europene între 2003 și 2004, un program de perfecționare în politici publice în administrația publică locală în 2007 și încă două programe în 2013, unul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici și unul pilot de formare specializată în contextul exercitării funcției publice, destinat prefecților și subprefecților.

Diplomele obținute au fost din partea următoarelor instituții: Academia de Studii Economice București – Institutul Național de Administrație, Institutul Național de Administrație – Centrul Regional de Formare continuă București, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – Agenția Națională a Funcționarilor Publici.