Suprataxarea băuturilor cu zahăr, „atentat” la buzunarele românilor / Reacția Romalimenta

Federația Patronala Română din Industria Alimentară consideră că suprataxarea băuturilor cu zahăr prezintă câteva deficiențe majore.

Existența unor taxe similare în câteva state ale lumii, puține dealtfel, nu este în sine o probă că acest mecanism functionează, de multe ori impactul negativ fiind trecut sub tăcere. Fără excepție, guvernele în cauza au motivat suprataxarea exclusiv pe rațiuni ale protecției sănătății consumatorilor, cu atât mai mult cu cât fondurile colectate sunt destinate sistemului medical.

„În realitate, noblețea guvernamentală ascundea stângaci lăcomia și incompetența unei administrații lipsită de viziune, incapabilă de a gestiona un buget și de a propune politici publice care să rezolve cauzele și nu simptomele. Sperăm că nu și acum. Cu această speranța, dublată de cea a unor necesare consultări înainte că măsură să fie pusă în practică, Romalimenta menționează că: Informarea corectă a consumatorilor, inclusiv prin programe educaționale, nu taxarea suplimentară a unor alimente, este eficientă în promovarea unui stil de viață sănătos”, comentează Romalimenta.

CONTROVERSĂ Războiul Trump-Canada ajunge în paharele americanilor. Alcoolul canadian, interzis în SUA. Portița prin care whisky-ul poate ajunge totuși peste graniță

11:47

DECES Academicianul Ionel Haiduc a murit. Fostul președinte al Academiei Române avea 89 de ani

11:46

Nu există alimente bune sau rele, sănătoase sau nesănătoase, cum greșit se vehiculează adesea, ci doar diete echilibrate sau, din contra, dezechilibrate, așa cum arată inclusiv documente ale Comisiei Europene. Alimentele de pe piață sunt alimente sigure, controlate și fiecare își are rolul sau într-o dietă corelată cu cerințele nutriționale ale organismului, cu activitatea fizică a fiecăruia.

Membrii Romalimenta întreprind acțiuni concrete de reducere a conținutului de sare, zahăr și grăsimi din produsele lor. Există în acest sens, încă din 2011, angajamentul industriei în cadrul Planului național de acțiune împotrivă bolilor netransmisibile, angajament pe care industria alimentară îl continuă și îl extinde, în cadrul Protocolului de colaborare cu Ministerul Sănătății. Astfel, în mai 2018 a fost reactualizat „Protocolul de colaborare dintre Ministerul Sănătății și Romalimenta privind promovarea unui stil de viată sănătos prin controlul aportului caloric și reducerea consumului de sare, zahăr adăugat și grăsimi saturate și trans în rândul populatiei”, ocazie cu care au fost comunicate rezultatele actuale și planurile de continuare a reformulării în diferite segmente ale industriei alimentare.

Suprataxarea unor alimente este în detrimentul populației și are efecte economice și sociale negative și orice măsură menită să afecteze accesul la alimente, care nu este fundamentată științific, este discriminatorie prin definiție, apreciază organizația.

Impunerea unei taxe pe alimente este incorectă pentru că ea penalizează pe toată lumea, indiferent de stilul de viată și obiceiurile de consum alimentar.

În contextul programului guvernamental actual, impunerea de noi taxe este total inoportună, această masură având un impact negativ asupra creșterii economice planificate.

La nici patru ani de la mult-așteptată reducere a TVA la alimente, introducerea de supra-taxe în industria alimentară este ilogică și va afecta serios puterea de cumpărare a populației, în special a acelor categorii sociale cu venituri medii si mici.

Suprataxarea va avea un impact negativ asupra agriculturii și industriei alimentare românești si va duce la scãderi considerabile ale impozitelor si contribuțiilor producătorilor afectați la bugetul de stat, ca și ale celor din sectoarele cu care aceștia au relații economice (furnizori, distribuitori, etc), precum si la diminuarea producției și implicit reducerea numărul de locuri de muncă.

O taxã suplimentarã impune costuri administrative adiționale atât pentru guvern, cât și pentru mediul de afaceri. În concluzie, în schimbul unor încasãri suplimentare la buget, suprataxarea va aduce consistente scumpiri ale alimentelor în cauzã, cu efecte directe asupra nivelului de trai (recent, Eurostat confirmând locul 1 pe care il ocupã românii in UE, ca pondere a cheltuielilor cu alimentele) și, economic, asupra sectorului agroalimentar, vital pentru România.

„Gravitatea problemei constã nu doar in afectarea bãuturilor cu zahãr, cum se susține acum. Greu este „prima datã”; mâine ni se va spune cã trebuie scumpite pâinea, lactatele, mezelurile, pentru cã au sare, poimâine cã uleiul are grãsimi, sau (revenind) și mierea are zahãr, astfel cã, in scurt timp, vom realiza cã sãracii Europei mãnâncã cel mai scump”, arată organziația patronală.

Guvernul va discuta la începutul săptămânii viitoare un proiect de act normativ care prevede introducerea unei taxe pe zahărul din băuturile răcoritoare. Taxa ar urma să fie introdusă din septembrie și ar mări prețul litrului de băutură răcoritoare cu circa 1 leu. Măsura face parte dintr-un pachet de măsuri care mai prevede creșterea accizelor la tutun, reduceri ale personalului bugetar sau eliminarea unor sporuri de care beneficiază funcționarii.

Măsura este inițiativa Ministerului Sănătății și este aplicată de Ministerul Finanțelor. Băuturile cu un conținut de zahăr între 5 și 8 grame la 100 de mililitri vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru. Băuturile cu un conținut de peste 8 grame la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru.

Autoritățile estimează la circa 80 de litri pe român consumul mediu anual de băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de zahăr.