PNL depune, marți, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă

Toți cei 237 de parlamentari care au semnat moțiunea de cenzură inițiată de PNL au acceptat să voteze la vedere în momentul în care moțiunea va fi dezbătută în Parlament, a anunțat Adrian Oros, vicepreședinte al PNL.

PNL, USR, PMP, UDMR, ALDE, cât și o parte a grupulului parlamentar al minorităților naționale, au semnat moțiunea de cenzură. De asemenea, câțiva aleși ai PSD au semnat pentru demersul opoziției.

Parlamentarii Pro România s-au arătat și ei dispuși să suțină moțiunea la votul în Parlament.

Numele moțiunii de cenzură inițiată de PNL este „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis urgent”. În textul documentului obținut de MEDIAFAX, Opoziția vorbește despre șansele pe care România le-a ratat în perioada guvernării PSD și despre „incompetența” premierului Viorica Dăncilă.

ACTUALITATE Valentin Stan: Cei care glorifică actele teroriste ale regimului iranian sunt infractori conform legislației internaționale

06:00

ULTIMA ORĂ „Dosarul Pfizergate” se întoarce. Decizia prin care România a fost obligată să achite 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achiziților comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție

05:00

Partidele de Opoziție susțin, în textul moțiunii de cenzură, că Guvernul Dăncilă poate fi numit „guvernul șanselor ratate pentru România”. Totodată, în document este precizat că România a pierdut aproape 6,4 miliarde de euro din fondurile europene alocate țării noastre.

O altă „ratare” amintită de partidele de opoziție în moțiune vizează autostrăzile. Încă un motiv pentru demiterea Guvernului Dăncilă îl reprezintă taxele introduse prin Ordonanța „Lăcomiei”. Și noul an școlar este un argument al Opoziției invocat în moțiunea de cenzură.

Opoziția îi reproșează premierului Viorica Dăncilă că nu a eliminat recursul compensatoriu, astfel au fost eliberate persoane condamnate pentru infracțiuni cu violență, care între timp au și recidivat.

Formațiunile din Opoziție propun ca soluție un guvern mai suplu, cu doar 15 ministere, o echipă formată din oameni competenți.

„Putem să anticipăm încă de acum faptul că soluția benefică pentru România înseamnă un guvern suplu, european, cu 15 ministere, format dintr-o echipă de oameni competenți, care au demonstrat profesionalism, integritate și responsabilitate în întreaga lor carieră. Soluția după demiterea Guvernului PSD mai înseamnă adoptarea unui program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea și modernizarea țării și către prosperitatea reală a fiecărui român. Astfel, vom putea reașeza România pe drumul ei firesc: prin investiții publice majore, prin utilizarea fondurilor europene, printr-o creștere economică solidă bazată pe producție și exporturi, prin servicii publice de cea mai bună calitate”, arată textul moțiunii de cenzură.

De cealaltă parte, președintele PSD Viorica Dăncilă a declarat, luni, că moțiunea de cenzură nu va trece.

„Acești oameni duc o luptă totală cu tot ce e în interesul României. La fel ca partidele de dreapta, oamenii noi, care s-au chinuit luni de zile să se pună de acord pentru textul moțiunii de cenzură și dărâmarea guvernului – la fel de haotic ca acum 3 luni, la fel de slab, la fel de dăunător pentru români și societate. (…) Ca să fie clar: această moțiune nu va trece!”, a explicat premierul.

Care sunt efectele moțiunii de cenzură

În cazul în care moțiunea de cenzură primește votul în Parlament, atunci se retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.

Potrivit Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. În situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniția proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaționale, proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2, din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situație sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

Totodată, „programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (…) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.