Raport MCV, despre implicarea SRI în justiție: Este relevantă decizia CCR privind protocoalele

„În ultimii ani a avut loc o dezbatere privind cooperarea în materie penală dintre Serviciul Român de Informații (SRI) și diverse instituții judiciare, inclusiv DNA și Parchetul General, precum și, pe plan mai general, privind relația dintre SRI și instituțiile judiciare. Raportul din noiembrie 2018 a subliniat faptul că „modul de funcționare a serviciilor de informații nu ține de competența UE și nu intră în sfera obiectivelor referință ale MCV. Instanțele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegațiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu și dacă ar fi necesară o anchetă deschisă și imparțială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficiențe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influențe ilegale asupra magistraților, și dacă garanțiile juridice existente trebuie să fie consolidate.”, se arată în raportul MCV.

Documentul menționează că principala evoluție din 2019, relevantă pentru raportul MCV, este decizia Curții Constituționale privind cele două protocoale de cooperare semnate între Ministerul Public și SRI în 2009 și 2016.

RĂZBOI Emisarii lui Trump, între două crize majore. Negocierile simultane cu Iranul și Rusia la Geneva, percepute drept „ineficiente” la nivel internațional

10:42

SPORT Selecţionerul României a fost demis. Federația anunță că „un nou capitol începe”

10:33

„Pe scurt, în ceea ce privește protocolul semnat în 2016 de către Ministerul Public și SRI, Curtea Constituțională a hotărât că protocolul respectiv este legal. Ordonanța de urgență nr. 6/2016 de modificare a Codului de procedură penală a impus un protocol de cooperare pentru a stabili modul de colaborare între servicii. În ceea ce privește protocolul din 2009, Curtea Constituțională a hotărât că protocolul a depășit rolul constituțional al Ministerului Public și că, pentru toate cauzele viitoare și pendinte, instanțele, împreună cu parchetele, ar trebui să verifice dacă probele colectate în contextul protocolului au fost administrate cu respectarea deplină a legii și să decidă cu privire la măsurile juridice corespunzătoare. Decizia nu se aplică hotărârilor judecătorești care au devenit definitive înainte de pronunțarea deciziei CCR. Este încă devreme pentru a determina pe deplin impactul și consecințele punerii în aplicare concrete a acestei decizii, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției”, se arată în raport.

Totodată, reprezentanții CE precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție va avea un rol crucial în asigurarea consecvenței jurisprudenței.

Curtea Constituțională a României a arătat, în motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituționale și au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituționale de peste 9 ani.

CCR precizează că, analizând conținutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 și Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, „planurile comune de acțiune” și „echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condițiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii amenințărilor securității naționale, ci vizează și combaterea „infracțiunilor grave”, depășesc cadrul legal, în condițiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală și, prin urmare, nici competență în acest domeniu.

CCR a admis,în 16 ianuarie 2019, sesizarea Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor.

MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susținute ale României în reforma sistemului judiciar și al intensificării luptei împotriva corupției. MCV a fost angajament comun al statului român și al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referință aplicabile României.