Organizația Meteorologică Mondială trage un semnal de alarmă: Concentrația de gaze cu efect de seră a atins un nou record

Potrivit organizației, diferența dintre ținte și realitate este atât „evidentă, cât și în creștere”.

Avansul concentrației de gaze cu efect de seră rezultă inevitabil din cauza creșterii continue a emisiilor globale. Oamenii de știință au calculat că emisiile trebuie să scadă la jumătate până în 2030 pentru a oferi o șansă bună de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, nivel peste care se estimează că sute de milioane de oameni se vor confrunta cu o frecvență sporite a valurilor de căldură, episoadelor de secetă, inundațiilor.

Petteri Taalas, secretarul general al OMM, a declarat că: „Nu există niciun semn de încetinire și cu atât mai puțin un declin, în pofida tuturor angajamentelor din Acordul de la Paris privind schimbările climatice”.

EXCLUSIV Cine conduce clasamentul încrederii, în rândul politicienilor. Cu cât a crescut în sondaje Bolojan după demitere și cât s-a prăbușit Nicușor Dan. Cum arată datele pe partide

12:09

ACUZAȚII Fiul lui Nicolás Maduro, primele declarații despre capturarea liderului venezuelean: „Credea că va muri”

12:02

„Este de amintit că ultima dată când Pământul a experimentat o concentrație comparabilă de dioxid de carbon a fost acum 3-5 milioane de ani. Pe atunci, temperatura era cu 2-3 C mai mare, iar nivelul mării era cu 10-20 de metri mai înalt decât acum”, a completat Petteri Taalas.

Raportul OMM, publicat luni, a indicat că concentrația medie globală de CO2 a ajuns la 407,8 părți per milion (ppm) în 2018, față de 405,5 ppm în 2017. În acest moment concentrația CO2 este cu 50% mai mare decât în 1750, înainte ca revoluția industrială să deschidă epoca folosirii pe scară largă a cărbunelui, petrolului și gazelor.

Din 1990, creșterea nivelului de gaze cu efect de seră a determinat o creștere cu 43% a efectului de încălzire al atmosferei. Cea mai mare parte a acestui efect – patru cincimi – este cauzat de CO2.

Însă concentrațiile de metan și oxid de azot, alte două gaze cheie cu efect de seră, au crescut, de asemenea, în 2018 cu mai mult decât media anuală din ultimul deceniu.