S-a dezvoltat în România un sistem care poate detecta cutremurul cu patru ore înainte

Rectorul Universității Politehnice din București, Mihnea Costoiu, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că cercetătorii sunt în faza de concept, după încercări făcute pe diferite spații în Turcia, respectiv Grecia, cu rată de succes foarte mare, pe zona de cercetare științifică.

„Vor fi două zone verificate și anume România și California, două părți ale lumii, să spun așa. În România această calibrare va fi pe perioada primei părți a anului 2020, urmând ca după această perioadă să putem furniza autorităților, instituțiilor publice, desemnate de către autoritățile responsabile, informațiile cu privire la cutremure, astfel încât să putem demonstra în România în mod direct, în mod practic, datele sau nivelul cercetărilor pe care îl avem. În acest moment, colegii cercetători avansează un timp de detecție de circa 8 ore, după calculele pe care Politehnica le-a făcut suntem foarte convinși că putem avea informații extrem de credibile la minimum 4 ore. Minimum 4 ore, repet, nu este maxim, poate să fie și un timp mai îndelungat, sunt multe condiționări, depinde de nivelul cutremurului și așa mai departe, sunt multe variabile”, a spus rectorul Universității Politehnice București.

Potrivit acestuia, poate fi detectat nivelul intensitatea și locul unde se va produce un cutremur, informațiile fiind de natură științifică.

„Cu 4 ore putem detecta nivelul, intensitatea cutremurului și aproximativ locul producerii. Evident că ne vom concentra pe zona Vrancea pentru că este zona seismică cunoscută și vom putea da aceste informații pe parcursul anului viitor autorităților abilitate. Informațiile sunt la nivel științific, este motivul pentru care Politehnica este parte a proiectului, urmând ca după acest nivel sau în același timp cu aceste informații să putem încerca să elaborăm cu autoritățile statului, să sprijinim autoritățile statului ca să fiu foarte exact, în elaborarea unui plan de răspuns în caz de cutremur, care să fie prognozat. Pentru că astăzi avem un plan de răspuns așa cum este el elaborat, nu comentez calitattea lui, de către autoritățile statului în condițiile în care apariția cutremurului nu este cunoscută și doar după producerea cutremurului știm ce să facem, nu avem un plan de răspuns în această nouă paradigmă și anume, cutremurul este cunoscut, ce facem de la momentul în care aflăm că se va produce cutremurul, până în momentul în care cutremurul se va produce efectiv”, a mai spus Mihnea Costoiu.

Sistemul va fi funcțional de la jumătatea anului 2020, iar reprezentanții Politehnicii lucrează la el începând din luna ianuarie, la tot ce înseamnă sistem, instalare etc.

„Nu este un concept lansat de Politehnică, ci la care Politehnica s-a asociat. Este un demers al unor companii, cercetători israelieni, care au venit în România ca urmare a faptului că o parte dintre ei sunt și cercetători români și ca urmare a faptului că Politehnica este unul dintre validatorii cei mai importanți ai datelor, pentru că asta am făcut în această perioadă, au avut cercetători de la noi care să valideze datele. În acest parteneriat vom lansa proiectul, nu este un proiect al Politehnicii, vreau să fiu onest”, a mai afirmat rectorul Universității Politehnice.

Sistemul IONOTERRA Earthquake Prediction a fost lansat, în premieră, în cursul zilei de vineri, în prezența șefului DSU și Secretar de Stat în MAI dr. Raed Arafat, directorului general ANM, Elena Mateescu, rectorului Universității Politehnice București, Mihnea Costoiu, șefului Departament Daune, PAID România, Irinel Dinu, director Direcția Situații de Urgență, Cătălin Zoican, în prezența directorului Administrația de Risc Seismic, Lucian Voicu, a unor reprezentanți ai Poliției Române și ai IGSU. Din partea IONOTERRA au participat Mihail Lala – Leading Investor, prof. Nathan Blaunshtein, inventatorul sistemului, Doron Angelovitch – CEO.

IONOTERRA este o companie israeliană, înființată ca urmare a peste 30 de ani de cercetare, pentru a dezvolta o soluție de furnizare alerte cutremure cu cel puțin 4 ore în avans.