CCR a amânat pentru 22 ianuarie pronunțarea pe conflictul dintre CSM și Ministerul Justiției

CCR a amânat în mai multe rânduri pronunțarea pe conflictul juridic de natură constituțională între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Ministerul Justiției, sesizat în perioada în care ministru era Ana Birchall.

Pe 12 noiembrie, în cadrul prezentării punctele de vedere la ședința CCR, Alexandru Stan, director în cadrul Ministerului Justiției, a declarat despre presupusul conflict cu CSM că este unul „artificial” în care instituția reclamantă nu dorește soluționarea.

La întrunirea CCR, unde a fost prezent și fostul ministru al Justiției Ana Birchall, Consiliul nu a trimis un reprezentant.

Ana Birchall a dorit să-și prezinte punctul de vedere personal în conflict însă cererea ei nu a fost admisă de judecătorii CCR, care au constatat că nu mai are calitatea de ministru al Justiției.

CONTROVERSĂ Dominic Fritz, după ce și viceprimarul său a pierdut procesul cu ANI: „Regimul incompatibilităților a scăpat de sub control”

00:30

APĂRARE Mircea Geoană, interviu în presa turcă despre rolul Mării Negre în apărarea NATO. Ce spune despre reconfigurarea geopolitică în următorii 10 ani

00:02

Reprezentantul Ministerului Justiției a declarat că CSM nu prezintă soluții de rezolvare a conflictului de natură constituțională pe care instituția îl reclamă în cerere.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost reprezentat în cadrul ședinței CCR unde au fost expuse punctele de vedere cu privire la cererea de soluționare a conflictului de natură constituțională.

Lia Savonea, președintele CSM, a sesizat CCR cu un conflict între Consiliu și acțiunile Anei Birchall – la acea vreme ministrul al Justiției.

Cererea transmisă de Lia Savonea către CCR este motivată de următoarele chestiuni:

„1. Ingerință gravă a ministrului Justiției, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori.
2. Acte de subminare a independenței justiției din România prin negocierea unei «foi de parcurs» privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepția că problemele justiției din România nu sunt gestionate de organismele constituționale abilitate ci de anumiți factori externi.
3. Acțiuni repetate de decredibilizare și blocare a activității CCR, autoritate de rang constituțional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România”.

Sesizarea pe alegerea lui Meleșcanu la șefia Senatului, amânată de CCR

Tot pentru 22 ianuarie judecătorii Curții vor dezbate sesizarea de neconstituționalitate a parlamentarilor ALDE, PNL, PMP, UDMR și a unor senatori neafiliați privind alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului.

Judecătorii Curții au amânat în mai multe rânduri această sesizare.

Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr.36 din 10 septembrie 2019 pentru alegerea președintelui Senatului a fost formulată de 33 de senatori, membrii ai grupului parlamentar al Partidului Alianței Liberalilor și Democraților, ai grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, ai Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, ai grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, precum și de senatori neafiliați.

CCR a avut în discuție sesizarea de neconstituționalitate privind alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului și pe 27 noiembrie, însă dezbaterea pe acest subiect a fost amânată pentru 11 decembrie.

Teodor Meleșcanu a fost ales pe 10 septembrie, la propunerea PSD, președinte al Senatului.

Ca urmare a alegerii lui Teodor Meleșcanu la șefia Senatului, cu susținerea PSD, fostul ministru de Externe a fost exclus din ALDE.

De asemenea, pe 22 ianuarie CCR va dezbate sesizarea de neconstituționalitate a USR privind numirea de către Parlament a lui Marian Neacșu în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care a fost amânată în mai multe rânduri și ea, inclusiv joi.

Magistrații CCR au decis, miercuri, să amâne pentru 22 ianuarie pronunțarea și pe conflictul juridic între Parlament și ÎCCJ, privind modalitatea de constituire a completurilor de trei judecători de la instanța supremă, sesizat de șeful Senatului Teodor Meleșcanu.