PIERDERE. Prințul Mihai Dimitrie Sturdza a murit la Paris

Prințul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric și diplomat, a murit sâmbătă la Paris, la vârstă de 86 de ani. Anunțul a fost făcut de directorul general al Institutului Cultural Roman (ICR), Filip-Lucian Iorga-Barbulescu.

Diplomatul și istoricul Mihai Dimitrie Sturdza este strănepotul lui Mihail Sturdza domnitor al Moldovei (1834-1849), fiind și descendent al familiei Manu, care l-a dat pe generalul Gheorghe Manu, erou al Războiului de Independența, prim-ministru și primar al Bucureștiului.

Istoric de vocație, Mihai Dimitrie Sturdza este autorul unei opere impresionante, acoperind domenii precum heraldică, genealogia, istoria familiilor nobiliare din sud-estul Europei, statutul internațional al Țărilor Române, relațiile româno-ruse, istoria culturii. Studiile și volumele sale au apărut în periodice și edituri prestigioase din Paris, Munchen, București și Iași. Printre cele mai cunoscute lucrări din țară: cele trei volume din „Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească”.

ACTUALITATE ANUNȚUL SRI, după apariția pe TikTok a unor conturi false cu sigla instituției: „SRI nu are cont oficial de TikTok”

23:16

SOCIAL Medic din Constanța, acuzat de malpraxis, după ce un copil de un an și 4 luni a murit: „L-a consultat mi-a zis că nu are nimic”

22:55

Prințul Mihai Dimitrie Sturdza a fost anul trecut, în octombrie, la Ateneul Național din Iași:

Mihai Dimitrie Sturdza a lucrat în anii 1980 la postul de radio „Europa liberă” din Munchen

Mihai Dimitrie Sturdza s-a născut în 1934, urmând studiile primare și liceale la Iași și București. În 1952 a fost arestat de regimul comunist, sub acuzația de nedenuntare de complot, fiind condamnat la o pedeapsă administrativă executată în diferite lagăre de muncă.

Eliberat în 1954, a reușit să se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o absolvit-o în 1960. Părăsește țara în 1963, stabilindu-se la Paris. Este diplomat al Institutului de Științe Politice din Paris fiind angajat, în perioada 1968-1985, la Departamentul de Schimburi Culturale și Științifice al Ministerului Afacerilor Externe francez. A fost interpret oficial pentru limbă română al președinților Franței, generalul Charles de Gaulle și Valery Giscard d’Estaing.

Între 1986-1995 a activat că redactor politic la Departamentul român de la postul de radio „Europa liberă” din Munchen. La încheierea contractului a fost distins cu o scrisoare de felicitare semnată de președintele SUA, Bill Clinton.

Autorul mai multor cărți despre familiile boierești

Mihai Dimitrie Sturdza a revenit în România 1991. A publicat numeroase articole în presa culturală şi ştiinţifică din ţară şi din străinătate, iar reputaţia de genealogist şi-a câştigat-o cu volumul de 668 de pagini in-quarto Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople, publicat la Paris în două ediţii, în 1983 şi în 1999, care a fost premiat de Academia Internaţională de Heraldică şi Genealogie.

În ţară a publicat şi alte lucrări, dar cele mai importante sunt cele trei volume din Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică (Editura Simetria, 2004; 2011; 2014), al căror coordonator şi autor principal este, potrivit site-ului editurii Humanitas. Aici i-a apărut cartea „Aristocrați români în lumea lui Proust – Anton Bibescu, Martha Bibescu, Anna de Noailles, Elena Bibescu”(2016)

Mihai Dimitrie Sturdza – Carte despre aristrocrați români

„O veste teribil de tristă vine de la Paris. A trecut la cele veşnice prinţul Mihai Dim. Sturdza, un mare aristocrat român şi un mare genealogist. L-am cunoscut în timpul facultăţii, am colaborat cu texte şi fotografii la Enciclopedia familiilor boiereşti, ne-am întâlnit de nenumărate ori, la Paris şi la Bucureşti, la evenimente ştiinţifice, lansări de carte, cafele sau sindrofii mondene (…) I-am admirat întotdeauna sobrietatea şi hărnicia, pasiunea şi spiritul de sacrificiu cu care şi-a dedicat ultimele decenii din viaţă recuperării istoriei boierimii române. Cu câteva zile înainte de Sfintele Paşti, am vorbit la telefon. Era niţel necăjit din cauza drumului pe care o ia omenirea, obligată de coronavirus, şi se temea că nimic nu va mai fi ‘ca înainte’. Cu toate astea, lucra în continuare la Enciclopedia lui şi visa să vadă noi volume apărute. În memoria Prinţului Sturdza, am nădejdea că visul lui va merge mai departe. Dumnezeu să-l odihnească în pace!” – Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu.