EXPERȚI. Viziune negativistă cu privire la producția și exporturile totale de cereale ale României

Exporturile totale de cereale ale României din următorul an agricol ar urma să se diminueze cu 5,5 procente, după o creștere de 9,5% în sezonul 2019-2020.

De asemenea, producția de cereale se va contracta cu 2,6% în sezonul 2020-2021, în ciuda unei majorări a suprafețelor însămânțate de 2,2%.

Diminuarea producției totale este pusă de Departamentul american al Agriculturii (USDA) pe fondul secetei care afectează și alte state din Europa Centrală și de Est.

În plus, potrivit celui mai nou raport publicat la începutul acestei săptămâni de USDA și citat de world-grain.com, producţia de grâu a României în 2020-2021 va scădea până la 8,3 milioane de tone, de la 8,6 milioane de tone, în pofida unei creşteri cu 5,2% a suprafeţelor însămânţate.

EXCLUSIV Drama cumplită a adolescentei care a căzut de la etajul 7 la etajul 5 în timpul exploziei din Rahova. „Alexandra s-a trezit în Iad. Singura preocupare este să o ducem dintr-o clinică în alta pentru recuperare”

06:00

TURISM Top 5 plaje din România unde te poți refugia de căldură și agitație urbană. Una dintre ele se află la 70 de kilometri de București

06:00

Opinii diferite

Separat, fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane de tone, după ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane de hectare.

Potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.ro de șeful Pro Agro, fermier care lucrează 300 ha în sudul țării, agricultorii şi comercianții consultaţi de agenția de presă Reuters care au spus că se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane tone, ar fi „optimiști”.

„Sunt optimiști cei care spun altceva. Din 2,1 milioane hectare semănate cu grâu la nivel de țară, sunt înștiințate la primării ca fiind calamitate cam 900.000-1.000.000 hectare. Din acestea, a fost raportat un grad de afectare între 50-100%.

Eu prognozez că, la finele acestui an agricol, vom putea atinge abia pragul minim de producție la grâu, și anume cinci milioane tone. Pentru consum, pentru populație, nu va fi o problemă. Pentru economie va fi problema”, susține fermierul.

Scăderi și la producția de porumb

La porumb, USDA previzionează că suprafaţa însămânţată în România a rămas stabilă la 2,65 milioane de hectare.

Însă, cu toate acestea, producţia va scădea la 14 milioane de tone în anul agricol care va începe la 1 iulie 2020.

Totodată, producţia de orz a României ar urma să scadă cu 3% până la 1,55 milioane de tone în anul 2020-2021, susţine USDA.

Orzul este în primul rând o cultură destinată exportului în România.

„Exporturile ar urma să scadă uşor din cauza recoltei mai mici, 85% din exporturile de orz ale României mergând spre pieţele din afara UE”, susţine USDA.

Cea mai gravă secetă din ultimul secol afectează Europa de Est

Seceta care pârjoleşte statele din estul blocului comunitar (UE27) devastează recoltele şi agravează ceea ce se aşteaptă a fi cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului, transmitea Bloomberg.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, preciza sâmbăta trecută că, din primele evaluări, există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile.

„Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”, menționa șeful MADR.

În unele părţi din România şi Polonia, aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani.

Această secetă a dat naştere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii alimentare într-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare în regimurile totalitare, după problemele recente cu asigurarea medicamentelor şi echipamentelor medicale de protecţie împotriva coronavirusului.